Ministrul Sănătăţii, dna Sorina Pintea a participat vineri seara (29 noiembrie) la dineul oferit de Consulatul României la Solotvino cu prilejul Zilei Naţionale a României
”Am ales să vin astăzi aici pentru a sărbători împreună Centenarul Marii Uniri, întrucât în dreapta Tisei trăieşte o comunitate importantă de români, legată de România, cum la noi, în Maramureş trăieşte o importantă comunitate de ucraineni. Am venit direct de la Alba Iulia, de la şedinţa solemnă de guvern care a avut loc acolo. Doamna prim-ministru Viorica Dăncilă m-a rugat să vă transmit mesajul său şi al Guvernului României, un mesaj de bine, de pace, de linişte, să vă spună că sunteţi ai noştri si să vă mulţumim pentru asta. La mulţi ani România!” Doamna ministru a purtat discuţii cu E.S. consulul Gabriel Nicola, cu guvernatorul regiunii Transcarpatia, dl Ghenadii Moskal, primarul oraşului Slatina (Solotvino) dl Gheorghe Uhali, celelalte oficialităţi de la Ujgorod şi Teceu, şi s-a fotografiat cu românii din Ucraina şi din România. Totodată, domnia sa a vizitat Liceul Eminescu din Slatina, unde a avut convorbiri cu directoarea Adriana Pop.
Recepţie de Ziua Naţională a României la Slatina
Joi, 29 noiembrie 2018, Consulatul României la Solotvino a organizat, la restaurantul ”Imperia”, recepţia dedicată celebrării Zilei Naţionale a României. Au participat circa 300 de persoane, în marea lor majoritate etnici români din Transcarpatia (primari, conducători de organizaţii, directori de şcoli şi cadre didactice, intelectuali, oameni de afaceri, preoţi) dar şi invitaţi din România (parteneri în proiecte transfrontaliere din Baia Mare, Sighet sau Petrova). Am întâlnit şi români din stânga sau dreapta Tisei născuţi pe meleagurile vechii Bucovine sau Basarabiei. O parte dintre cei prezenţi la recepţie, au participat ulterior şi la manifestările de la Alba Iulia, pe 1 Decembrie.
Invitaţii au fost întâmpinaţi de dna Aurelia-Irina Nicola şi dl Gabriel Nicola, consulul României la Solotvino, care în alocuţiunea domniei sale a făcut referiri la momentul marii înfăptuiri istorice de acum un secol şi a punctat bunele relaţii dintre ţările noastre. Despre acest lucru a vorbit în limba ucraineană şi guvernatorul regiunii Transcarpatia, dl. Ghenadii Moskal, care a încheiat alocuţiunea spunând în limba română: “Trăiască România, trăiască Ucraina, România şi Ucraina, fratele şi sora”!
Au fost prezenţi şi preşedintele şi vicepreşedintele Administraţiei raionale stat din Teceu, preşedintele Radei raionale Teceu, şeful departamentului Minorităţi din cadrul Adminstraţiei regionale de la Ujgorod, dar şi o reprezentantă a conducerii Consiliului Judeţean Maramureş din Baia Mare.
În debutul manifestării, au fost intonate Imnurile celor două ţări, iar copiii din corul Asociaţiei ”Nadia / Speranţa”, condus de d-na. Elena Şiman, a interpretat patru cântece patriotice. Au acompaniat instrumentiştii din ”Banda lui Şiman-Şuicu”.
Împreună cu numeroşii prieteni din dreapta Tisei, ne-am amintit cum a fost acum 20 de ani, tot la Slatina, de când românii din Ucraina pot sărbători oficial ziua naţională a ţării mamă. Atunci, manifestările au fost organizate de Consulatul General al României la Cernăuţi şi asociaţiile româneşti din Transcarpatia şi am scris în ”Graiul Maramureşului”: De ziua Naţională a României m-am simţit mai bine în Ucraina! (fără huiduieli, ca atunci şi acum la Bucureşti, Alba Iulia sau Focşani!)
Ziua Naţională sărbătorită şi de străjerii Cetăţii Marii Uniri!
Deşi au participat cu delegaţi împuterniciţi a semna actul de unire cu ţara, la 1 Decembrie 1918, la Alba Iulia, maramureşenii de dincolo de Tisa au rămas după 1921 în afara graniţelor României Mari. Chiar dacă au trăit sau trăiesc sub administraţia altor ţări (din 1991, în Ucraina independentă), românii de peste apă şi-au păstrat şi promovat limba, portul, cultura, tradiţiile şi credinţa în Dumnezeu.
Încă pe vremea imperiului sovietic, în toamna lui 1989, la Slatina (Solotvino), capitala de suflet a tuturor ”românilor străjeri ai Cetăţii Marii Uniri”- cum se consideră dumnealor – s-a înfiinţat prima Asociaţie social-culturală a românilor din Transcarpatia ”George Coşbuc”, care a contribuit la dezvoltarea relaţiilor între comunităţile româneşti răspândite în cele 13 aşezări din raioanele de graniţă Teceu şi Rahău. Asociaţie care, imediat după telerevoluţia din România a sărit să-i ajute pe fraţii maramureşeni din stânga Tisei. Pe vremea aceea, singura cale apropiată de comunicare între localităţile înfrăţite ulterior Slatina – Sighetu Marmaţiei, despărţite doar de Tisa, râul de graniţă, era podul feroviar de la Câmpulung la Tisa – Terestva, la 12 km în aval, peste care se putea trece per pedes o zi pe săptămână, dacă aveai invitaţie de la neamurile din ţara vecină. De aceea Asociaţia a militat nu doar pentru revigorarea relaţiilor transfrontaliere dar şi pentru refacerea podului istoric peste Tisa, dintre Sighet-Slatina. Astfel, printr-un proiect de parteneriat transfrontalier (cele două primării şi asociaţia) s-a izbutit finalizarea acestei punţi pietonale şi rutiere (autovehicule sub 3 tone) la finele anului 2000, podul fiind deschis oficial abia 7 ani mai târziu. S-au înfiinţat apoi la Apşa de Jos sau Slatina asociaţiile ”Ioan Mihalyi de Apşa”, Uniunea Regională ”Dacia” a românilor din Transcarpatia, ”Speranţa” şi ”Maramureş Slatina” (ultimele 3 fiind cele mai active din ultimii ani. De-a lungul anilor, multe dintre doleanţele românilor din Transcarpatia s-au rezolvat. Ultimele izbânzi: înfiinţarea Liceului cu predare în limba română la Slatina (pe lângă Şcoala generală şi medie cu predare în limba română (fostă secţie până în anul 2000) şi deschiderea Consulatului României la Slatina (mai, 2017).
Indiferent de vremuri, românii de dincolo de apă nu şi-au uitat rădăcinile străbune. Bunăoară, ei sărbătoresc cu sfinţenie de două ori Ziua naţională, acasă la ei, în Ucraina, înainte de 1 Decembrie, când mulţi dintre ei trec graniţa la manifestătile care au loc în România.
Serbare la Şcoala cu predare în limba română
Serbare dedicată Zilei Naţionale a României a avut loc şi la Şcoala nr. 2 cu gradele I-III, cu predare în limba română, din Slatina. La invitaţia directorului Mihai Opriş, au participat şi consulul României la Solotvino, primarul oraşului Gheorghe Uhali. Elevii din toate clasele au recitat poezii şi au cântat cântece patriotice şi populare, încântându-i pe cei prezenţi cu prestaţiile lor. Manifestarea s-a încheiat cu ”Hora Unirii” în faţa bustului lui Mihai Eminescu, din parcul din faţa şcolii şi a Liceului ”Eminescu”.
Consulatul României la Solotvino mulţumeşte şi pe această cale, copiilor, părinţilor şi cadrelor didactice pentru frumosul spectacol dedicat Zilei Naţionale a României şi îşi exprimă speranţa că astfel de acţiuni vor continua şi în viitor, pentru a permite românilor din Transcarpatia, îndeosebi tinerei generaţii, să aibă la îndemână unul dintre cele mai bune instrumente de păstrare şi dezvoltare a limbii materne şi tradiţiilor. Folclorul şi tradiţiile rămân o sursă inegalabilă de forţă în lupta pentru păstrarea nealterată a identităţii etnice a românilor din Transcarpatia.
Probleme actuale în asigurarea drepturilor minorităţii române din Transcarpatia
La 30 noiembrie, la invitaţia dlui. Iosip Rezeş, şeful Departamentului pentru Naţionalităţi şi Religii al Administraţiei de Stat a Regiunii Transcarpatia, consulul României la Solotvino a participat la masa rotundă cu tema ”Probleme actuale în asigurarea drepturilor reprezentanţilor minorităţii naţionale române din Transcarpatia”, care a avut loc la Şcoala cu predare în limba română din Apşa de Mijloc. În intervenţia sa, dl consul Gabriel Nicola a salutat această iniţiativă de consultare a reprezentanţilor minorităţii române din Transcarpatia în legătură cu problemele cu care se confruntă şi şi-a exprimat speranţa că opiniile exprimate de aceştia vor fi luate în consideraţie de autorităţile ucrainene. De asemenea, a urat succes lucrărilor viitoarei sesiuni a Comisiei mixte româno-ucrainene pentru protecţia drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, care se va desfăşura la Bucureşti, săptămâna viitoare.
La final, elevii Şcolii cu gr. I-III cu predare în limba română din Apşa de Mijloc au oferit un scurt recital în română şi ucraineană, dovedind o foarte bună cunoaştere a ambelor limbi.
