Meşteşuguri tradiţionale predate generaţiei tinere
Meşterii populari predau tradiţia noilor generaţii. Spaţiul ales pentru lecţiile de meşteşuguri tradiţionale este unul pe măsură. Muzeul Satului s-a oferit să fie gazda acestor schimburi de informaţii între adulţi şi micuţii plini de entuziasm pentru a deprinde câteva din tainele cusutului, croşetatului sau ale altor îndeletniciri care le vor fi utile în viaţă.
“Tradiţia nu va muri niciodată”
Conducerea Muzeului Satului a venit şi în această vară cu o alternativă de petrecere a timpului liber pentru copiii aflaţi în vacanţă. Timp de două săptămâni, luni şi marţi, instituţia muzeală găzduieşte ateliere de vacanţă. În cadrul acestora, meşterii populari îi învaţă pe copii, fete şi băieţi, cu vârsta între 6 şi 14 ani să confecţioneze diferite obiecte artizanale: cocarde tricolore, căciuliţe în miniatură, suporturi croşetate de pahare, păpuşi din aţă, pălărioare sau botoşei croşetaţi. Meşteriţele populare şi-au luat rolul în serios şi sunt bucuroase că vor avea urmaşi pentru a le duce tradiţia mai departe.
“Suntem foarte bucuroase, noi, meşteriţele, câte ne aflăm aici în incinta muzeului, că am fost chemate de conducerea muzeului să le arătăm din arta noastră tradiţională fetiţelor şi băieţilor. Noi ne bucurăm şi le arătăm cu mare drag tot ce ştim. În acest moment, lucrăm cu fetiţele câteva cocarde tricolore, deoarece ne aflăm în Anul Centenarului Marii Uniri. Facem şi broderie pe pânză, cruciuliţe, avem şi băieţi harnici, şi bunicuţe care ne ajută şi suntem fericite că suntem aici. Vom veni de câte ori ne vor chema pentru că trebuie să ducem tradiţia mai departe, să o arătăm în special celor tineri până când se vor înfiinţa nişte clase la şcoală aşa cum a fost cândva unde să se predea lucrul manual”, a spus Ana Meţenti, meşter popular.
Ana Meţenti afirmă că învăţăceii au fost foarte încântaţi de lecţiile predate de meşterii populari. Unii dintre ei vor să stea chiar şi peste orele de program. “Copiii sunt încântaţi, ar rămâne şi peste orele planificate aici pentru că le place mult să lucreze cu acele şi cu aţele colorate. Ne bucurăm că ei au drag de ceea ce fac. Nu va muri niciodată tradiţia noastră atâta timp cât copiii noştri sunt cuminţi şi ascultători. Am şi eu două nepoţele acasă. Pe ele le-am învăţat că sunt acolo lângă mine. Şi mă bucur că vin şi alţi copii”, a spus meşterul popular.
“Fetele să ştie să-şi coase un nasture”
De altfel, meşterul le sfătuieşte şi pe celelalte bunicuţe să le arate nepoţeilor cum se lucrează cu acul pentru că le va fi util pe parcursul vieţii. “Eu le sfătuiesc pe bunicuţe să le arate nepoţeilor cum se lucrează cu acul. E bine să ştie copiii. Fetiţele trebuie să ştie să-şi coase un nasture, să-şi facă un tivuleţ la o rochie, să-şi facă un tiv la faţa de masă, la cearşaf, aşa e frumos fetele să ştie. Indiferent de ce meserie, ce funcţie vor avea în viaţă. Femeile e bine să ştie lucrurile acestea. Faptul că vin şi băieţi şi lucrează, cinste lor”, a concluzionat Ana Meţenti.
“Ne bucurăm de bucuria lor”
Un alt meşter popular, Stella Szilagyi, i-a învăţat pe copii să confecţioneze căciuliţe în miniatură şi păpuşi. “Activitatea e foarte bună. Am fost şi anul trecut. Copiii sunt foarte cuminţi, ascultători şi cu dorinţa de a învăţa. De exemplu, eu i-am învăţat să confecţioneze căciuliţe în miniatură pentru expoziţie, păpuşele. Le facem pe un inel din carton, îl îmbrăcăm cu fire, îi dăm forma de căciuliţe şi arată ca o căciuliţă în miniatură. E tare frumos să lucrezi cu copiii. Asta e dorinţa noastră: să rămână ceva după noi, să ducă mai departe tradiţia, generaţia nouă. Ne bucurăm de bucuria lor. Au o mare dorinţă să înveţe: eu ce fac, cum fac”, a punctat Stella Szilagyi.
“Alte ţări plătesc bani grei” pentru obiectele tradiţionale
La rândul său, meşterul popular, Valeria Chiuzbăian, crede că în ultima perioadă se pune tot mai mult accent pe lucrul de mână. A observat că aceste obiecte sunt tot mai căutate la târgurile tradiţionale. “Eu am un grup de fetiţe, noi învăţăm să coasem cruciuliţe. Am învăţat să facem nod, să băgăm aţă în urechile acului. Acum lucrăm pe pânză de etamină model în cruciuliţe. Fetiţele sunt silitoare, prind repede, sunt dintre ele care lucrează foarte frumos. Mă bucur mult că au venit să înveţe ceva. Acum se pune accent pe lucrurile de mână. Tot mai mult e interesată lumea de lucrurile de mână. Văd la târgurile organizate cum se interesează lumea de aceste lucruri. Mă întreabă dacă e făcut de mână. Alte ţări plătesc bani grei să menţină cât le-a mai rămas din tradiţie. Noi o avem şi ar fi păcat să o pierdem”, a spus Valeria Chiuzbăian.
Bunicuţele alături de nepoţei
În sprijinul meşterilor populari au venit şi bunicuţele. “Am venit pentru că aici e mai interesant. Acasă nu e aşa antrenant ca şi aici în colectivitate. Le avem şi pe doamnele meşter care ne ajută când nu ştim ceva. Am venit cu nepoţeii. Abia au aşteptat să revină. Băieţelul şi-a confecţionat un suport croşetat de pahar. De bună seamă vom continua şi acasă”, a declarat una dintre bunici, Ileana Tuns.
“Nu am ştiut că se pot face atâtea lucruri croşetând”
Copiii sunt entuziasmaţi de cele învăţate. Ei spun că nu vor renunţa la acest meşteşug şi că vor continua acasă. “Pentru mine a fost foarte frumos pentru că am vrut şi eu să învăţ să croşetez. Nu am ştiut că se pot face atâtea lucruri croşetând. Am văzut că sunt mult mai multe lucruri de croşetat. Cu siguranţă voi găsi acasă un ac şi voi lua nişte aţă şi voi încerca să croşetez şi acasă pentru că e foarte frumos şi antrenant”, a spus Rareş Glodan
O altă participantă la atelierele de vacanţă, Anda Carpov a mărturisit că “eu am învăţat să realizez cocarde. E interesant. La început e mai greu, dar apoi înveţi şi e mai uşor”. Nu s-au lăsat mai prejos nici copilele de vârste mai fragede. Giulia are doar şase ani şi a arătat că “am făcut o păpuşă din aţă şi acum cos. Am folosit aţă maro şi roz şi puţin roşu. Am mai făcut o păpuşă. O să mai fac şi altele. Nu e greu, e foarte uşor”. Şi Ilinca are şase ani şi a fost la fel de hărnicuţă. “Am cusut o geantă. E tare frumos”.
Atelierele de vacanţă prind amploare
Atelierele de vacanţă de la Muzeul Satului vor continua în zilele de 23 şi 24 iulie, între orele 10-12. Pe viitor, oficialii muzeului se gândesc să extindă aria meşteşugurilor şi să-i înveţe pe copii inclusiv arta sculptatului în lemn sau cum se lucrează cu ceramica. “Este un loc creativ şi de bun augur unde fetiţele pot învăţa acest meşteşug de la meşteriţele pricepute. Eu consider că educaţia muzeală e importantă şi de aceea am încercat prin mici ateliere care să acopere aceste nevoi ale copiilor să aducem în faţa lor meşteşugurile tradiţionale. Cred că cel mai bine învaţă de la meşterii noştri care încă mai cos şi se ocupă cu lucrul de mână. Ne-am gândit ca anul viitor să dăm amploare acestor ateliere, să lucrăm şi în ceramică, cu lemnul. Sunt meşteri care şi-au oferit sprijinul în acest sens”, a conchis Sanda Roman, muzeograf în cadrul Muzeului Judeţean de Etnografie şi Artă Populară din Baia Mare.
