Municipiul Sighetu Marmaţiei s-ar extinde, dar nu prea mai are încotro, din cauza aşezării geografice. Astfel, singura variantă de dezvoltare a oraşului este pe lungime, către ieşirile din oraş. Autorităţile locale caută soluţii la această problemă.
Necesitatea de dezvoltare a municipiului este însă mare, acesta devenind pe zi ce trece tot mai aglomerat. Beres Ildiko Ibolya, viceprimarul Sighetului, a explicat: „Noi avem un blocaj pentru rezolvarea problemei legate de traficul intens de pe raza municipiului. Totul din cauza faptului că suntem înconjuraţi de apă, avem graniţa, deci este foarte greu a te gândi la o dezvoltare a oraşului pe laterale în aceste condiţii. Apare graniţa, Tisa, dealurile care ne înconjoară, deci suntem oarecum ca şi o insulă închisă. Singura posibilitate de dezvoltare a municipiului este pe lungime, către ieşirile din oraş. Ar fi fost bine să avem un cerc în jurul oraşului, pe care să ne putem dezvolta o reţea de şosele, că atunci era rezolvată aglomeraţia, dar este imposibil din cauza amplasării noastre”. Situat la confluenţa râurilor Iza şi Tisa, municipiul este centrul cultural şi economic al Maramureşului istoric. Pânǎ în 1919, Sighetul a fost reşedinţa comitatului Maramureş, iar în perioada interbelică a fost reşedinţa judeţului Maramureş (interbelic). Având o formă triunghiulară, Sighetul se învecinează la nord, prin graniţa de pe cursul râului Tisa, cu Ucraina, la nord-est cu comuna Bocicoiu Mare, la sud şi vest cu comunele Rona de Jos, respectiv Vadu Izei, iar la vest cu comuna Sarasău. Spre sud-vest se află lanţul vulcanic al munţilor Gutâi, acolo unde extravilanul municipiului se învecinează cu comunele Giuleşti, Ocna Şugatag.
