La Petrova – Cinstirea voievodului limbii române, Mihai Eminescu

Este o datorie sfântă să-ţi cinsteşti înaintaşii, mai ales când este vorba de valori naţionale care ne reprezintă – ne referim la cel mai mare poet român, pe care contemporanii noştri îl omagiază, dar nu în măsura în care acesta o merită, ba mai sunt unii care încearcă să limiteze locul poetului în cultura şi civilizaţia românească!

Spre cinstea lor, petrovenii, în frunte cu poetul Ion Petrovai, au statornicit în timp sărbătorirea lui Eminescu de două ori pe an, fiind prin aceasta un model de urmat. Elevii şi dascălii din comună, intelectuali din zonă şi din alte părţi se adună an de an în comuna Petrova, în zilele de 15 ianuarie şi 15 iunie, şi se bucură de darurile oferite de versul eminescian. Data de 15 ianuarie nu a fost aleasă întâmplător ca Zi a Culturii Naţionale, aceasta reprezintă ziua în care s-a născut ”Luceafărul poeziei româneşti”, acum 168 de ani, la Botoşani, fiind al şaptelea copil din cei unsprezece ai căminarului Gheorghe Eminovici şi ai soţiei sale Raluca. Zodia sub care s-a născut s-a dovedit una dintre cele mai generoase pentru destinele poeziei româneşti.
Manifestările Eminescu, ce au loc în fiecare ianuarie, la Petrova, au ajuns anul acesta la a XLII-a ediţie. Pentru buna desfăşurare, şi-au adus contribuţia: Primăria şi Consiliul Local Petrova, Liceul Tehnologic ”Alexandru Filipaşcu”, Căminul Cultural ”Adrian Dohotaru”, parohiile ortodoxe nr. 1 şi nr. 2 şi Fundaţia Prof. univ. dr. Gheorghe Filipaşcu. Colaboratori au fost: Uniunea Scriitorilor din România Reprezentanţa Maramureş, Asociaţia ”Bogdan-Dragoş” a urmaşilor nobilimii maramureşene, Episcopia Ortodoxă a Maramureşului şi Sătmarului, Direcţia pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Naţional, Biblioteca Judeţeană ”Petre Dulfu”, Inspectoratul Şcolar Judeţean, Casa Corpului Didactic, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale, Muzeul Etnografic Baia Mare, Muzeul Maramureşului Sighetu Marmaţiei, Centrul Cultural Sighetu Marmaţiei, Parcul Natural Munţii Maramureşului, Sindicatul liber din Învăţământ Maramureş, Centrul de Ecologie şi Turism Maramureş, Universitatea de Vest ”Vasile Goldiş” Arad, Radio Sighet, reviste literare, ziare, instituţii, personalităţi şi prieteni întru bine, adevăr şi frumos din Petrova, Maramureş, România şi Ucraina.

Programul manifestărilor a început la Parohia ortodoxă nr. 2, preot paroh Ioan Petrovai, care, împreună cu un sobor de preoţi, în frunte cu preotul prof. univ. dr. Ioan Bizău, au săvârşit slujba de parastas pentru Eminescu şi pentru cei care au contribuit la crearea limbii şi culturii române. Răspunsurile au fost date de corul parohiei. Preotul paroh a adresat un cuvânt de bun-venit şi le-a mulţumit participanţilor pentru prezenţă, iar prof. univ. dr. Ioan Bizău a rostit un cuvânt de învăţătură.
Manifestările au continuat la Centrul de Documentare şi Informare din cadrul Liceului Tehnologic ”Alexandru Filipaşcu”, gazdă fiind bibliotecara Maria Leordean. Primarul comunei, ing. Ion Petrovai, şi directoarea şcolii, prof. Viorica Nistor, au adresat cuvinte de bun-venit participanţilor. Moderatorul manifestării, prof. dr. Ion Petrovai, i-a prezentat pe distinşii oaspeţi şi a propus ţinerea unui moment de reculegere pentru regele Mihai I al României şi preşedintele Academiei Române, Ionel Valentin Vlad. Apoi a dat citire mesajului trimis de acad. Alexandru Surdu, vicepreşedinte al Academiei, la îndemnul căruia s-a distribuit pliantul privind planul de cercetare al Centrului de Cercetări Istorico-Teologice ale Credinţelor şi Cultelor din Maramureş, constituit în localitatea Giuleşti, care va funcţiona sub patronajul Academiei. Preotul prof. Ioan Bizău a prezentat mesajele Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca şi al rectorului, acad. Ioan Aurel Pop, precum şi cel al Facultăţii de Teologie în cadrul căreia fiul Petrovei, teologul şi istoricul Alexandru Filipaşcu, este o prezenţă cărturărească semnificativă, în calitatea sa de preot martir. Ion Petrovai a prezentat apoi lucrările recent apărute la Editura ”Ţara Maramureşului”, semnate de prof. Nuţu Roşca – ”Reflecţii eminesciene” şi lucrarea sa, ”Prof. univ. dr. Gheorghe Bilaşcu – părintele stomatologiei româneşti”.

După prezentarea pe scurt a istoricului manifestărilor eminesciene petrovene, moderatorul a dat cuvântul celor cu materiale pregătite pe tema vieţii şi operei lui Mihai Eminescu. Medicul Ioan Botoş, preşedintele Asociaţiei ”Dacia” a Românilor din Dreapta Tisei – Apşa de Jos, Ucraina, a prezentat realităţi dureroase din acel spaţiu, vorbind despre lipsa de interes a autorităţilor româneşti faţă de românii de acolo, mai ales acum în contextul Centenarului Unirii. De asemenea, a donat bibliotecii locale un set de cărţi cuprinzând lucrări despre trecutul românilor din dreapta Tisei. Scriitorul Mihai Traista, reprezentant al Uniunii Ucrainenilor din România, a subliniat strânsele legături culturale între activităţile petrovene şi cele ale comunităţii ucrainene din zonă, ţinând să precizeze că ucrainenii din România sunt respectaţi potrivit normelor europene. Dr. Anuţa Pop, directorul Centrului-Cultural Social Vişeu de Sus, a evidenţiat importanţa zilei de 15 ianuarie ca Zi a Culturii Naţionale şi a tuturor celor care şi-au adus şi îşi aduc contribuţia la ceea ce înseamnă cultura română.

Lector univ. dr. Ilie Gherheş, cercetător în cadrul Muzeului Etnografic Baia Mare, şi-a amintit de începuturile cenaclului petrovean şi a subliniat că petrovenii trebuie să ducă mai departe tradiţia culturală a localităţii. Muzeograful Vasile Timur Chiş a adus salutul sighetenilor şi al Centrului de Ecologie şi Turism Maramureş. A luat cuvântul apoi, vorbind despre viaţa şi opera poetului naţional, preotul prof. univ. dr. Ioan Bizău, care a prezentat câteva aspecte referitoare la cultura vastă a lui Eminescu, ideea de romantism şi influenţa folclorului asupra scrierilor sale. Scriitorul dr. Nicoară Mihali relatează despre activitatea lui Eminescu în cadrul societăţii semisecrete numită ”Societatea Carpaţii”, înfiinţată în 24 ianuarie 1882, al cărui fondator a fost, având ca scop mobilizarea de personalităţi ale momentului în lupta pentru unirea celor trei ţări româneşti cu ţara mamă.
Ing. dr. Ion Tăut a vorbit despre complexitatea lui Mihai Eminescu şi modul în care scrierile sale prefaţau ideea de globalizare. Scriitorul Lazăr Năsui, student în teologie, a vorbit despre poezia ”Epigonii” şi despre conflictul dintre Andrei Şaguna şi Ion Heliade Rădulescu, referitor la publicarea unor biblii, conflict care ar fi fost cunoscut de Eminescu şi s-ar regăsi în versurile poeziei. Au mai luat cuvântul: arhitectul Dorel Cordoş, prof. Măricuţa Petrovai, prof. Marieta Roman, prof. Aurelia Bilaşcu, tehn. Ioan Ienci.
Parodistul Lucian Perţa a rostit următorul catren, adevărată concluzie a manfestărilor: ”La Petrova s-a demonstrat/ De ani, azi patruzeci şi doi/ Că Eminescu e-ntrupat/ Mereu prin spirit pentru noi”.
De primirea invitaţilor ”ca la mama acasă” s-a ocupat economistul Nuţu Leordean, iar elevii Teodora Petrovai, Ioana Maria Năsui, Antonia Savu şi surorile Caina a Oşanului au delectat participanţii la manifestare cu poezii eminesciene şi cântece populare din zonă.