Umblă popa cu crucea
Pe 6 ianuarie, ca-n fiecare an, Biserica prăznuieşte Botezul Domnului sau Boboteaza. În această zi, ies la liman credinţe şi obiceiuri. Atunci cînd preotul şi cantorul sfinţesc casele („umblă popa cu crucea”), în Ajunul Bobotezei, cu oamenii bisericii merg şi copii îmbrăcaţi în costume populare, intră în curţile credincioşilor, vestesc sosirea preotului, făcînd urări gazdelor: „Tiralexa-i, Doamne, grîu de primăvară şi-n pod şi-n cămară şi pe prispă-afară!”
Crucea pe care o poartă preotul la sfinţitul caselor se îmbracă în fuior de cînepă, spice de grîu, busuioc. Acesta din urmă este strîns în mănunchi şi legat cu o panglică tricoloră sau de culoare roşu-negru. În Ajunul de Bobotează, se pregăteşte mîncare asemănătoare cu cea din ajunul Crăciunului, pe masa din „camera curată” se aşterne o făţoaie aleasă special pentru acest moment, pe care se pune fîn sau otavă, iar pe fiecare colţ, cîte un bulgăre de sare. Deasupra, se aşază felurile de mîncare.
Nuci pe jos şi iţe în prag
Cînd preotul intră cu „Iordanul”, la casa unde se află o fată „bătrînă”, adică acea care nu s-a măritat deşi trebuia s-o facă, o babă aruncă nuci pe jos şi pune iţele de la războiul de ţesut („teară”) la pragul casei, ca să treacă preotul şi cantorul peste ele („aşa să umble feciorii la fată, cum umblă şi iţele în teară).
Cu busuioc sub pernă
Fata vrea să afle cu cine se va mărita, deci îşi caută ursitul, pune în seara de Bobotează un buchet de busuioc sub pernă şi noaptea îşi va visa ursitul, i se va arăta în vis. În alte sate, fata bătrînă face în ajun un cocuţ din 9 linguri de făină albă, pe care-l frămîntă cu apă şi ceva mai multă sare. Ea trebuie să mănînce acest colăcuţ, fără să bea apă. Se spune că îşi va visa ursitul, care îi va da apă de băut fetei însetate.
Moşi şi babe
În noaptea de Bobotează, se confecţionează şi se pun „domni” (moşi) la fete şi “doamne” (babe) la feciori, păpuşi mari, confecţionate din haine vechi, multicolore, umplute cu paie sau cu pănuşi de porumb. Fetele şi feciorii îi aşază cît mai caraghios posibil, într-un pom din grădina sau curtea fetei sau a feciorului vizat. Dimineaţa, dacă fata sau feciorul respectiv n-au observat că au „păpuşile”, feciorii şi fetele din sat coboară moşii şi babele din pomi şi le poartă pe uliţele satului.
Crucea vie din Lăpuş
După slujbele religioase de la Mănăstirea Naşterea Maicii Domnului şi de la bisericile ortodoxe din comuna Lăpuşu Românesc, credincioşii se adună în centrul civic al localităţii, la Sfinţirea apei. Tot acolo, se desfăşoară un obicei deosebit: patru feciori chipeşi poartă 4 prapuri, fiind plasaţi sub formă de cruce. Ţin prapurii cu crucile îndreptate de cele 3 ciubere (butoaie) de mari dimensiuni, pline cu apă de izvor. În continuare, preoţii parohi oficiază Sfinţirea Mare a apei, pe care credincioşii o duc în vase la ei acasă.
Sfinţirea apei în oraş
La Catedrala ortodoxă română „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” din Tg. Lăpuş, preot paroh Andrei Baboşan şi pr. Mihai Gheduţiu, s-a oficiat Sfînta Utrenie şi s-a săvîrşit Liturghia Sfîntului Vasile cel Mare. Credincioşii beau din Agheasma Mare timp de 8 opt zile în şir, pentru a le merge bine tot anul, a fi sănătoşi şi fericiţi.
