Duminică, 5 noiembrie 2017, cu începere de la ora 10,00, Preasfinţitul Părinte Iustin, Episcopul Maramureşului şi Sătmarului, a oficiat Sfânta Liturghie Arhierească în Parohia Rogoz, Protopopiatul Rogoz, păstorită de preotul Ioan Hojda, cu care ocazie a binecuvântat noul altar de vară, clopotniţa şi clopotele.
Sfânta Liturghie Arhierească
După primirea făcută cu multă bucurie de primarul oraşului Tg. Lăpuş, Mitru Leşe, împreună cu un grup de credincioşi, Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin a ieşit în faţa altarului de vară pe care l-a binecuvântat, împreună cu clopotniţa şi clopotele nou achiziţionate.
Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin a oficiat Sfânta Liturghie Arhierească în altarul de vară, în fruntea unui sobor de preoţi, din care au făcut parte protopopul Lăpuşului, Pr. Dr. Florin Stan, proin-protopopul Lăpuşului Pr. Ioan Ciceu, preotul paroh Ioan Hojda, preoţi originali sau cu filiaţie în Rogoz şi preoţi din parohii ale Ţării Lăpuşului şi de mai departe.
În legătură cu Sfintele Liturghii Arhiereşti săvârşite la biserica din Rogoz, Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin a spus câteva cuvinte de amintire din inimă:
„Am venit cu drag în Parohia Rogoz, pentru că ne amintim cu drag de momentul sfinţirii bisericii, ne amintim cu nostalgie de una dintre primele noastre slujbe pe care am săvârşit-o aici, la Rogoz, ca Arhiereu, în 1994, împreună cu vrednicul de pomenire Înaltpreasfinţitul Părintele nostru Arhiepiscop Justinian, de la a cărui plecare la Domnul s-a împlinit în 30 octombrie 2017 un an de zile”. Răspunsurile de la strană au fost date de Grupul de Muzică Psaltică „Theologos” al Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului, dirijat de Arhid. Prof. Drd. Adrian Dobreanu.
Credincioşii, în număr mare, au ocupat curtea bisericii dinspre altarul de vară, dar şi drumul care trece pe lângă biserică, pentru a urmări Sfânta Liturghie.
Cuvânt de învăţătură
Cuvântul de învăţătură rostit de Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin a pornit de la Evanghelia duminicii a bogatului nemilostiv şi a săracului Lazăr.
„Spunând această pildă, Mântuitorul ne revelează ce se întâmplă cu omul la moartea lui. Pericopa evanghelică ne desluşeşte faptul că după plecare din lumea aceasta, sufletul are existenţă dincolo de mormânt şi intră într-o altă viaţă. Şi mai multă viaţă, pentru că dacă viaţa aceasta are un sfârşit, pe care putem să-l considerăm dramatic, moartea este un act tragic în viaţa omului şi n-a fost voită de Dumnezeu, ci a fost opţiunea omului prin cădere în păcat şi neascultare de Dumnezeu Creatorul, iar prin cădere în păcatul strămoşesc omul s-a despărţit de Dumnezeu Izvorul Vieţii. Deşi a fost creat cu posibilitatea de a deveni nemuritor, a-şi câştiga nemurirea prin cunoaşterea lui Dumnezeu şi înaintare înspre Dumnezeu Calea Adevărul şi Viaţa, omul, în mod liber, a căzut şi atunci s-a destabilizat viaţa lui şi a intrat în lume moartea, a spus Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin. …Ca să înţelegem taina acestei vieţi şi cât de importantă este lucrarea noastră pe pământ, şi cât de important este să înţelegem ce trebuie să facem aici pe pământ ca să câştigăm fericirea veşnică, Mântuitorul spune pilda cu bogatul nemilostiv şi săracul Lazăr”.
În continuare, Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin a spus credincioşilor ce trebuie să reţinem din pericopa evanghelică de azi.
„Că sufletele au o existenţă veşnică, pentru că sunt din Dumnezeu. Viaţă din viaţa lui Dumnezeu. Scânteie şi lumină din Lumina Preasfintei Treimi, din Lumina lui Dumnezeu. Că sufletele nu petrec dincolo în stare de amorţire. Sau de dormitare. Sau de nefiinţă. Ci au conştiinţă. Ce înţelegem prin aceasta? Că flacăra de veghe pe care ne-a dat-o Dumnezeu, care se numeşte conştiinţa, şi care este liberul arbitru şi ne ajută să înţelegem şi să facem binele şi să optăm pentru binele şi să săvârşim binele, nu răul, conştiinţa, nu se desparte, la moartea omului, de suflet. Este memoria cu care se duce în lumea cealaltă sufletul. Tot ce s-a înregistrat în viaţa aceasta merge cu omul dincolo. Şi mai reţinem: că ne vine de dincolo de mormânt, prin glasul Mântuitorului, îndemnul să ascultăm de lege. De prooroci. De Evanghelie. De Hristos. De biserică. De Dumnezeu şi poruncile Lui. Pentru că acestea sunt singurele care ne pot salva”.
Iar în concluzie, Preasfinţitul a spus credincioşilor:
„Să reţinem că ne lucrăm mântuirea în viaţa aceasta şi să ne rugăm Mântuitorului Hristos să ne ajute ca să împlinim poruncile şi voia Lui şi să fim nu doar miloşi, ci şi milostivi”.
Distincţii
În semn de înaltă apreciere şi preţuire pentru activitatea pastoral-misionară, edilitar-gospodărească şi social-filantropică şi pentru contribuţia adusă la construirea clopotniţei şi a altarului de vară de la biserica cu hramul „Naşterea Maicii Domnului” din Parohia Rogoz, Protopopiatul Lăpuş, preotul paroh Ioan Hojda a fost hirotesit ca iconom stavrofor, primind din partea Preasfinţitului Părinte Episcop Iustin Crucea şi Gramata Episcopală.
De asemenea, în semn de înaltă apreciere şi preţuire pentru contribuţia adusă la construirea clopotniţei şi a altarului de vară de la biserica cu hramul „Naşterea Maicii Domnului” din Parohia Rogoz, Protopopiatul Lăpuş, au fost distinşi cu diplome de vrednicie Consiliul Parohial, prim-epitropul Irimie Bodea, Mitru Leşe, primarul oraşului Tg. Lăpuş, arhitectul Mihai Filip, inginerul constructor Sorin Maxim, meşterul popular Nicolae Şerban, cântăreţul Vasile Şanta, care a şi donat bisericii 1,76 hectare de teren pentru cimitir, paraclisierul Nistor Şanta şi toţi consilierii bisericeşti.
Cântăreţul Vasile Şanta, foarte cunoscut cantor în Ţara Lăpuşului, a primit din partea Primăriei Tg. Lăpuş o diplomă de apreciere.
Preotul paroh Ioan Hojda a donat Preasfinţitului Episcop, pentru muzeul Episcopiei, o icoană a Maicii Domnului.
• • •
Biserica din Rogoz, cu hramul „Naşterea Maicii Domnului” a fost construită între anii 1996-2010 de către preotul Ioan Chirilă, născut în Humuleştii lui Ion Creangă, paroh în Rogoz timp de 27 de ani. Conceptul în stil moldovenesc aparţine arhitectului Constantin Pena din Baia Mare.
În Rogoz mai există o biserică cu hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil”, construită din lemn în 1663, care are şi o celebră pictură, realizată la 1785 de cunoscuţii zugravi lăpuşeni Radu Munteanu din Ungureni şi Nicolae Man din Poiana Porcului.
Andrei Fărcaş, redactor la revista „Graiul Bisericii Noastre”
