Prin Ordonanţa de urgenţă nr. 53/2017, statul ia măsuri aspre împotriva angajatorilor care folosesc munca la negru, îi amendează cu 20.000 lei pentru fiecare lucrător fără forme legale (de la 10.000 lei) şi închide firmele cu peste 9 salariaţi fără contract. OUG este considerată dură, dar cei corecţi n-au de pierdut nimic, ci doar de cîştigat – va fi stopată evaziunea fiscală şi concurenţa neloială prin neplata impozitelor şi taxelor pe muncă!
A munci este ceva natural, oamenii vor să muncească, nu trebuie obligaţi. Relaţiile de muncă se bazează pe contractul scris şi semnat între părţi, angajatorul şi angajatul au o înţelegere recomandată de lege şi pe care amîndoi promit că o vor respecta. Întotdeauna, muncitorul va aprecia în plus politeţea şefului său – şi invers. Fără această colaborare, munca ar deveni un chin. Productivitatea angajaţilor depinde şi de încrederea pe care o primesc. Liderul de bussines ştie că salariaţii mulţumiţi vor fi şi productivi, muncitorii fideli vor veni cu idei de creştere a randamentului, iar în cazul contrar, lucrătorii vor mima munca şi va scădea volumul şi calitatea produselor.
Cea mai valoroasă resursă este cea umană, deci Guvernul îi susţine mai ales pe salariaţi, impunîndu-le angajatorilor să respecte Codul muncii: angajarea să fie legală, cu înscriere obligatorie în registrul REVISAL şi cu semnarea contractului individual de muncă. Adesea, românii munceau 40 de ore pe săptămînă, fără carte de muncă şi fără asigurări de sănătate şi pensie, sau plătite la jumătate.
Noul Cod al muncii s-ar putea să fie “îmblînzit” de către Parlament (la transformarea Ordonanţei 53 în Lege), dar noi cerem să fie menţinută dublarea amenzilor pentru munca la negru. Măsura de a-i obliga pe salariaţi să prezinte la control Contractul individual de muncă credem că nu-i necesară. Şi muncitorul de pe şantierul de construcţii ar trebui să aibă asupra sa, în buzunarul salopetei, Contractul semnat şi ştampilat, învelit într-o folie de polietilenă, să nu se ude, să nu se murdărească…
Este obligatorie semnarea condicii de prezenţă la sosire şi la plecare (firmele mari au contor electronic). Munca înseamnă efort de 8 ore pe zi, normat pentru fiecare post din schemă şi cu salariu negociat. Spre binele tuturora, oamenii muncesc, dacă se aplică regulile interne pentru toţi, fără discriminare. La asta să fim atenţi!
După lege, salariaţii se pot asocia liber în sindicate, pentru a-şi apăra drepturile, însă în firmele private patronii domină relaţia de muncă şi-i minimalizează pe parteneri, aşa că ar fi mai bine să fie instituţionalizat contractul colectiv de muncă pentru toate firmele.
Noul Cod al muncii întăreşte drepturile salariaţilor, flexibilizează raporturile de muncă şi obligă firmele să facă angajări legale, condiţie binevenită şi aşteptată de unităţile corecte fiscal, pentru a apăra concurenţa liberă pe piaţă.
