Un punct important de vizitat în judeţul Maramureş ar putea fi şi Cetatea Chioarului, amplasată în Comuna Remetea Chioarului, dar cu o condiţie: să fie reabilitată. În momentul de faţă, monumentul istoric zace în paragină, aşa că potenţialul său turistic este aproape zero.
Totuşi, autorităţile din Remetea Chioarului au în plan reabilitarea cetăţii, cât mai repede posibil, acesta reprezentând un obiectiv al primăriei. Singura problemă, însă, este lipsa banilor: „Vrem să găsim o sursă de finanţare pentru restaurarea Cetăţii Chioarului. De asemenea, ar trebui rezolvată calea de acces până acolo. Din păcate, fiind un monument istoric de categoria A, nu prea mai sunt fonduri pentru aşa ceva acum. Pentru categoria B, în schimb, se pot accesa bani. Ar fi o soluţie pe submăsura 7.6 pe PNDL, dar nu ne încadrăm. Încercăm să colaborăm cu bisericile. Încercăm şi cu Ministerul Culturii, să vedem sub ce formă am putea face o investiţie acolo. Aceasta ar fi una substanţială, de ordinul milioanelor de lei. Este însă nevoie să punem în valoare cetatea, să decopertăm toată porţiunea de acolo, să reconstruim o parte din cetate, că momentan sunt doar câteva ruine vizibile. Mulţi nici măcar nu ştiu cum pot să ajungă acolo. Dar cert este un obiectiv de realizat pe termen scurt”, ne-a spus Călin Petrică, primarul comunei Remetea Chioarului.
Un parteneriat cu CJ nu este exclus
Dacă administraţia din Remetea nu găseşte soluţii, ar putea apela la Consiliul Judeţean, pentru a intra într-un parteneriat cu instituţia în vederea realizării unui proiect: „Mai avem şi varianta Consiliului Judeţean (CJ), să intrăm într-un parteneriat cu ei într-un proiect, pentru că cetatea este totuşi un monument important nu numai pentru zona Chioarului, ci pentru întreg judeţul. Avem în schimb monument de categoria B, biserica de la Remecioara. Am povestit şi cu părintele de acolo şi vom încerca să facem un proiect de reabilitare, în parteneriat cu parohia care este deţinătoarea monumentului, ca să putem accesa fonduri”, a conchis primarul. Cetatea Chioarului este aşezată pe culmea ce se desprinde din Vf. Colnice spre est, la capătul acesteia, la altitudinea de 475 m, într-un loc stategic, fiind înconjurată de apele râului Lăpuş pe trei laturi. Începuturile cetăţii datează, cel mai probabil, din secolul al XIII-lea, însă prima atestare documentară este mult mai târziu, în anul 1319. Unii cercetători presupun că cetatea de piatră a fost construită pe locul unei cetăţi ţărăneşti, mult mai vechi. Totuşi, nu există date exacte privitoare la construcţia cetăţii. Bazele ei au fost puse spre sfârşitul perioadei casei Árpád, sau la începutul perioadei domniilor mixte. Pentru o scurtă perioadă Cetatea Chiorului a aparţinut şi Domnitorului Ţării Româneşti Moldovei şi Transilvaniei, Mihai Viteazul între anii 1599 – 1600. Apogeul cetăţii a fost în secolele XV – XVI, atunci când domeniul cetăţii cuprindea 58-94 de sate, majoritatea româneşti. Acest domeniu în zilele noastre este cunoscut sub denumirea de Ţara Chioarului. La cetate se poate ajunge pe drumul judeţean 182 E, Berchez (DJ 184B) – Berchezoaia- Cetatea Chioarului, ce măsoară 8 km.
