Cămăşile tradiţionale au fost la loc de cinste în acest sfârşit de săptămână la Muzeul Satului din Baia Mare. Meşteri populari din diferite zone ale judeţului au venit la târgul dedicat lor cu diferite produse tradiţionale: de la ii cusute manual până la trăistuţe, zgărdane, sau obiecte de lemn. Vedeta incontestabilă a târgului a fost ia ce a fost admirată inclusiv de oaspeţii străini. De altfel, meşterii populari au recunoscut că străinii au fost mult mai interesaţi de aceste produse şi mai dornici să-şi cumpere o amintire de la Maramureş.
Cămaşa tradiţională pe străzile din Londra
Veronica Toldişan confecţionează cămăşi tradiţionale pe care încearcă le adapteze zilelor actuale. Inspirându-se din vechile modele de pe spăcelul chiorean, Veronica a ajuns să aibă succes inclusiv peste hotare. Tinere românce plecate la muncă în alte ţări fac comenzi şi duc cu ele cămaşa tradiţională ce le mai potoleşte puţin din dorul de acasă. Astfel, cămăşile româneşti au ajuns să poată fi admirate pe străzile din Londra, Franţa sau alte locuri din lume. “Cămăşile pe care eu le confecţionez trebuie să întrunească trei elemente de bază: pânza să fie curată, de bumbac, cânepă, in, să aibă broderie şi dantelă realizată manual, să aducă elemente din spăcelul de Chioar, zonă pe care o reprezint, deoarece aici m-am născut. Eu le adaptez în aşa fel încât să poată fi purtate şi la birou şi pe stradă, nu numai cu ocazia unor sărbători. Eu îmi aleg pânza cu care o lucrez. Partea de dantelă este inspirată tot din spăcelele vechi, de 80-100 de ani şi le aducem fetelor în ziua de azi. Lucrez şi pentru fete de la noi şi pentru cele care lucrează afară, mă caută, îmi lasă comenzi. Am cusut pentru tinere din Italia, Franţa, Germania, Londra. Ce m-a surprins şi mai mult, a fost că ele mi-au sugerat să le fac pachetul floral în roşu, galben şi albastru. Dorul lor de ţară e mare, nu-şi uită rădăcinile şi atunci pentru ele lucrăm cu mult drag”, a spus creatoarea de cămăşi tradiţionale, Veronica Toldişan. Preţurile sunt accesibile, mai ales că sunt fără adaos comercial, fiind cumpărate direct de la producător. Când nu e prezentă la târgurile de profil, Veronica Toldişan poate fi găsită la Bastionul Măcelarilor din Baia Mare. Tot din zona Chioar vine şi Mirela Puţ. Mai nouă între meşterii populari, aceasta mărturiseşte că s-a apucat de confecţionat ii abia de vreo 4-5 ani când a constatat că moda tradiţională revine. “Iile sunt confecţionate cu mâna. Am învăţat de prin cărţi. S-a întors moda şi la noi la sat şi aşa am decis să mă apuc de confecţionat ii. Mai mult, străinii s-au uitat, au şi cumpărat. Pânza o cumpăr, iile se lucrează mai greu. Preţurile pornesc de la 200 de lei, depinde de model, de cămaşă”, a spus Mirela Puţ.
Port popular străbun
La târg au putut fi admirate şi chiar achiziţionate cămăşi tradiţionale, vechi chiar de o sută de ani. Livia Şovre din Berinţa spune că s-a gândit să vândă vechile cămăşi, deoarece sunt modele mici şi strâmte, aşa că nu prea are cine să le mai poarte. Speră să găsească persoane iubitoare de tradiţie care să le poarte cu mândrie şi cu drag. “Eu lucrez de mică, am moştenit această pasiune de la mama, de la bunica, mai am şi câteva cămăşi tradiţionale, vechi. Vin cu drag în târguri. Eu de la 8 ani lucrez lucrul de mână. Fac tot felul, mai condiţionez, mai adaptez la zilele de azi. Am şi o cămaşă veche de 100 de ani pe care vreau să o vând. Cele care-s vechi sunt mici şi strâmte şi mai trebuie condiţionate. Mai am păpuşi, trăistuţe. Lumea e interesată. Acum e la modă ia. Am văzut că anul acesta se va purta şi dantelă. Cei din sudul ţării cumpără mult astfel de produse”, a spus Livias Şovre. Meşterul popular a observat că lumea se întoarce la tradiţii. Ea a mai adăugat că în prezent lucrează la perdele din dantelă ce i-au fost comandate de nişte pensiuni rustice. Când vine vorba însă de tânăra generaţie care ar trebui să ducă mai departe aceste biceiuri, Livia Şovre nu e prea optimistă. “Am încercat să învăţ tinerii, dar nu prea le place. Ar fi frumos să înveţe pentru că noi suntem o generaţie la 60 de ani şi ar trebui tinerele să înveţe să facă. E ceva ce te linişteşte. Dacă ai vreo supărare, depresie, imediat îţi trece când faci lucrul manual”, a adăugat meşterul popular. Şi Părasca Ungur se mândreşte cu spăcelele vechi de mai bine de 50 de ani. Le-a scos şi ea la vânzare. Între timp lucrează şi la modele mai noi, adaptate la vremurile actuale. “Iarna asta am făcut nişte spăcele. Am cărţi cu modele. De acolo mă inspir. Am adus şi spăcele vechi de mai bine de 50 de ani. Se cam întoarce lumea la tradiţii, mai ales cei de la oraş, că cei din sat îs sătui de lucrurile tradiţionale”, a afirmat Părasca Ungur.
Costume populare tricotate
Stela Szilagyi din Baia Mare s-a făcut remarcată la târg prin lucrurile de inspiraţie tradiţională, tricotate. Piesa de rezistenţă a fost reprezentată de un costum popular tricotat. „Eu lucrez pentru copii mici în general, croşetez, tricotez, promovez şi arta populară, modele vechi. Mie îmi vin ideile când văd copilul şi aşa le pun în practică. Mă inspir din lucrurile vechi. Au căutare, se vând, le cumpără cine le apreciază. Mai am trăistuţe tricotate, feţe de masă. La noi în casă s-a lucrat dintotdeauna. Mama mea m-a învăţat. A fost o perioadă când nu s-au căutat aceste lucruri, dar la noi tot s-au realizat. Şi când au început să se ceară pe piaţă am fost prima care s-a apucat de tricotat”, a punctat Stela Szilagyi. Cei care au trecut pragul Muzeului Satului i-au putut admira şi pe dacii liberi, dar s-au putut delecta şi cu jocurile şi cântecele maramureşene. În plus, la una dintre gospodăriile muzeului a fost ospăţ mare. Cei prezenţi au putut gusta bucate tradiţionale: de la slănină cu ceapă verde, caş până la gogoşi, plăcinte, mălai.
