STEGARII IDENTITĂŢII ŞI IDEALULUI NAŢIONAL
În 2011 apărea la Baia Mare antologia Maramureşul din cuvinte – „o declaraţie de dragoste făcută Maramureşului” – editată de Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” (în programul „Maramureşul perpetuu”), coordonator al cărţii fiind prof. dr. Teodor Ardelean, directorul bibliotecii, cu texte culese pe alese din circa 250 de autori de către bibliotecarii Ioana Dragotă şi Gabriel Stan.
Sînt texte alese şi din opere ale multor academicieni care au scris despre acest „tărîm al esenţelor”, „cel mai central loc al Europei”, un „muzeu viu” pentru „oricine tînjeşte după un crîmpei ademenitor pentru ochi şi suflet totodată” (Teodor Ardelean).
Textele sînt selectate din peste 200 de scrieri ale unor autori români şi străini, din opere ale unor academicieni ca Emilian Birdaş, Lucian Blaga, Nicolae Breban, Augustin Buzura, Mihai Cimpoi, Nicolae Iorga, Tiberiu Morariu, Constantin Noica, P.P. Panaitescu, Ioan-Aurel Pop, Marius Porumb, I.D. Ştefănescu, Vida Gheza, Răzvan Theodorescu ş.a.
Activa şi prodigioasa organizaţie culturală a românilor din Transilvania – ASTRA, creată la Sibiu în toamna anului 1861, a ţinut prima sa manifestare din nord-vest la Şomcuta Mare (10-11 august 1869), la care au participat mari personalităţi din ţinuturile Sălajului, Sătmarului, Chioarului, Maramureşului şi Lăpuşului. În cadrul Adunării Generale a ASTREI de aici, George Bariţiu, membru fondator al Societăţii Academice Române (1866), fondator al ASTREI şi al Partidului Naţional Român, a ţinut disertaţiunea „Despre educaţia femeilor la naţiunea românească”, iar acad. Iosif Vulcan a vorbit despre „Poporul român în poezia sa”.
În 7-8 august 1881 s-a ţinut la Baia Mare Adunarea Generală a Societăţii pentru Fond de Teatru Român (S.T.R.), la care au participat Vincenţiu Babeş (preşedinte), Iosif Vulcan, pr. dr. Vasile Lucaciu şi scriitorul Petre Dulfu, premiat de Academia Română pentru Isprăvile lui Păcală (1894). O astfel de adunare a S.T.R. a avut loc şi la Sighet (7-8 august 1882), fiind prezenţi Vincenţiu Babeş, preşedintele PNR, Iosif Vulcan, prof. Ion Buşiţia din Sighet.
Academician din 1911, marele istoric Nicolae Iorga – care a publicat peste 1.250 de volume şi circa 25.000 de articole pe diverse domenii, autorul Istoriei românilor (10 volume) etc. – a vizitat Maramureşul, Chioarul şi Codrul (Sălagiul) în 1906. La Sighet l-a cunoscut pe vicarul greco-catolic Tit Bud, care avea 50 de parohii în care se „impunea prin statura sa de uriaş, prin frumuseţea bătrîneţilor sale”, de la care „se aşteaptă mult pentru trezirea conştiinţei naţionale adormite aici”. În Pagini din însemnările de călătorie prin Ardeal şi Banat (vol. II, Editura Minerva, 1977, p. 52-86), Iorga pomeneşte de Academia de drept de la Sighet, de Mănăstirea Peri, „întemeiată de neamul lui Dragoş”, găsită ca „o ruină”, de biserica din Budeşti „unde se păstrează coiful şi zalele vestitului haiduc Pintea Viteazul” etc.
Despre Baia Mare scrie că este „ţara pe care o locuiau băieşii”, unde sînt 12.000 de străini „culeşi din ţara Ungurească”, între ei „pierzîndu-se cei 4.000 de români”.
Iorga este găzduit de „proprietarul român Pokol, un mare bogătaş” care îi pune la dispoziţie trăsura sa în vizitele făcute în Chioar, Lăpuş, Sălagiu. La Băseşti îl întîlneşte pe „venerabilul şef politic românesc, George Pop”, pe care, mai tîrziu, într-un articol din Neamul românesc, îl pomeneşte ca „prezidentul adunării naţionale de la Alba Iulia”, cînd avea 70 de ani.
„Sfinxul de la Bădăcin”, Iuliu Maniu, membru de onoare al Academiei Române (7 iunie 1919), a participat în ianuarie 1923 la nunta copiilor lui Alexiu Pokol şi la centenarul naşterii lui George Pop de Băseşti (8 august 1935). Marele om politic a evocat personalitatea „Bătrînului Naţiei”, spunînd că „a fost un erou, un mare geniu prin multiplicitatea vieţii sale”, un „om hotărît nu numai de a concepe idei, dar şi de a le pune în practică”, luptîndu-se fără cruţare pentru „împlinirea idealului Marii Uniri din 1918 şi a păstrării identităţii româneşti din Ardeal”.
Scriitorul Eusebiu Camilar, membru corespondent al Academiei Române (1955), a susţinut la Casa de cultură din Baia Mare (21 noiembrie 1963) o conferinţă despre „Mihai Eminescu – luceafărul poeziei româneşti”. Deşi poetul naţional n-a trecut prin Maramureş, cu toate că avea acest vis, a consacrat mai multe poeme lui „Dragoş Vodă cel Bătrîn”, ca şi voievozilor întemeietori ai Moldovei – drama „Bogdan-Dragoş”, prezentîndu-i în toată măreţia lor de „Dătători de lege ş-aşezători de datini,/ Lumine din lumine, Muşatini din Muşatini”.
Într-un documentar oferit de Serviciul de informare bibliografică al Bibliotecii Judeţene „Petre Dulfu” Baia Mare (prin d-ra Liana Pop), se afirmă că Mihai Eminescu, ajuns în Ardeal cu trupa de actori a lui Tardini şi Pascali, „în împrejurările Băii Mari şi-a notat o doină populară”, primele ei versuri fiind folosite în cunoscuta poezie „Ce te legeni, codrule?”.
Alţi academicieni care au subliniat năzuinţele maramureşenilor de a-şi impune nobilitatea, rezistenţa la maghiarizare, păstrarea fiinţei româneşti prin istorie, cultură, civilizaţie originală au fost prof. univ. dr. Ioan-Aurel Pop, care a coordonat volumul Diplome maramureşene din secolele XVI-XVIII provenite din colecţia lui Ioan Mihalyi de Apşa. Este vorba de 364 diplome şi documente „complet noi şi diferite în proporţie de 95% faţă de primul tom din 1901”, pentru care Ioan Mihalyi de Apşa a fost onorat cu premiul „Năsturel-Herescu” al Academiei Române.
La Săliştea de Sus, la iniţiativa profesorului-poet Simion Iuga şi a Primăriei, de mai mulţi ani are loc Simpozionul naţional „Cultură şi civilizaţie românească în Maramureş” (în august 2016 – ediţia a 8-a), fiind onorat cu prezenţa unor academicieni, ca Ionel-Valentin Vlad, preşedintele Academiei, cu origini materne în Borşa, Alexandru Surdu, vicepreşedintele Academiei, Emil Burzo, cu rădăcini nobiliare în Suciu de Sus, preşedintele Filialei din Cluj a Academiei Române, prof. univ. dr. Ioan-Aurel Pop, rectorul Universităţii „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca, acad. Petre T. Frangopol, reputat biofizician, etc. Simpozionul de la Săliştea a devenit un prestigios for de reliefare a identităţii românilor din Maramureş prin civilizaţie, cultură, tradiţii.
Aceşti academicieni, prin prezenţa lor perpetuă la manifestări ştiinţifice, istorice, culturale fac dovada că „pun suflet” pentru relevarea rolului pe care l-a jucat şi îl joacă Maramureşul în marea simfonie a păstrării identităţii şi luptei pentru înfăptuirea idealului naţional de unitate a românilor din toate provinciile şi ţările româneşti, de-a lungul secolelor, a mîndriei şi modestiei „de a fi ROMÂN” în concertul naţiunilor.
FĂCLIERII CULTURII ŞI ŞTIINŢEI
Nu puţini sînt academicienii, născuţi pe alte spaţii româneşti, care iubesc, care şi-au deschis inima, care promovează Maramureşul, civilizaţia lui identitară originală, personalităţile care o marchează.
Între cei mai activi trebuie amintit acad. Alexandru Surdu (n. 1938, la Braşov), erudit în logică, filozofie, psihologie, pedagogie, antropologie etc., căruia, în 13 noiembrie 2008, i s-a decernat titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii de Nord Baia Mare. În 2013 a primit titlul de Cetăţean de Onoare al comunei Giuleşti. În 14 iulie 2016 a oficiat deschiderea Centrului de Studii la Sighet. A participat la mai multe simpozioane naţionale „Cultură şi civilizaţie românească în Maramureş” de la Săliştea de Sus. În 29 iulie 2016 a fost prezent la simpozionul naţional „Rohia – 90 de ani de viaţă monahală: 1926-2016”. La Giuleşti a prezentat cartea Armata şi Biserica ortodoxă în Maramureşul interbelic a doctorului Laurenţiu Batin, primarul comunei.
Cea mai valoroasă contribuţie a sa a fost marcată în noiembrie 2016 la Onceşti, unde Asociaţia „Bogdan-Dragoş” a urmaşilor Nobilimii Maramureşene, care are în program „Redeşteptarea spiritului românesc al tradiţiilor”, l-a ales, alături de acad. Ionel-Valentin Vlad, preşedintele de onoare, iniţiator şi preşedinte al Asociaţiei fiind prof. univ. dr. Petru Dunca.
Acad. Augustin Buzura, preşedintele Fundaţiei Culturale Române, fiu al Chioarului, a organizat în Maramureş „Cursurile de limbă, cultură şi civilizaţie românească, la cele opt ediţii (1995-2002) participând peste 300 de cursanţi – literaţi, diplomaţi, profesori, medici, jurnalişti din circa 20 de ţări, prin care „s-a afirmat în lume – cum aprecia acad. A. Buzura – nu numai Maramureşul, ci şi Ţara”.
Potrivit documentarului oferit de Serviciul de resort al Bibliotecii Judeţene „Petre Dulfu” Baia Mare (prin d-ra Liana Pop), „în 1967, dorul de Maramureş l-a purtat pe aceste meleaguri pe ilustrul scriitor acad. Geo Bogza”. După ce a vizitat mai multe aşezări, a făcut un popas „în Petrova, unde a dat o mînă de ajutor şi un imbold la ctitorirea Cenaclului «Mihai Eminescu»”. Oprindu-se la Moisei, Geo Bogza a admirat Monumentul ţăranilor martiri, comparîndu-l, ca unicat „în satele ţării noastre”, cu complexul monument ridicat de Brâncuşi la Tîrgu-Jiu.
Poetul Marin Sorescu a luat parte la Serile de poezie „Nichita Stănescu” de la Deseşti, iniţiate de poetul Gheorghe Pârja, fiu al satului.
Istoricul şi criticul literar acad. Nicolae Manolescu a vizitat în octombrie 2006 bisericile de lemn din Maramureş incluse în lista UNESCO, angajîndu-se să promoveze aceste inestimabile valori patrimoniale „la nivel mondial pe durata mandatului său ca ambasador al României la UNESCO”.
Cu diverse evenimente de cultură şi-au făcut prezenţa în Maramureş acad. Eugen Simion, Mircea Flonta, Alexandru Vulpe, Mihai Cimpoi, Alexandru Zub, Sergiu Ion Chirică, Nicolae Edroiu şi alţii, care au cinstit şi promovat cultura şi ştiinţa Maramureşului.
Eruditul om de artă şi cultură Paul Antoniu ne-a mărturisit că şi „marele maestru Liviu Ciulei, regizor şi actor de film şi teatru, scenograf de o valoare excepţională, un artist de talie mondială”, a regizat două spectacole la Teatrul din Baia Mare, într-unul fiind el însuşi actor, prezenţa lui sporind prestigiul în lumea teatrală românească a artiştilor băimăreni.
În mai mulţi ani, regretatul acad. Nicolae Boşcaiu (1925-2008) de la Centrul de Cercetări Biologice al Academiei, Filiala Cluj, a sprijinit Maramureşul în fundamentarea ştiinţifică a Rezervaţiei Biosferei din Munţii Maramureşului, participînd şi la Simpozionul „Să salvăm castanul comestibil” din zona Baia Mare.
În noiembrie 2000, acad. Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României, a fost onorat cu titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii de Nord, susţinînd în faţa universitarilor şi studenţilor disertaţia „5 lecţii” de luat în considerare în societatea concurenţială, pe care o parcurgea România, învăţînd „cum să călărim valul globalizării”, pentru a se menţine „pe val şi nu sub val”.
În 2007, în prezenţa unor personalităţi marcante, ca acad. Dan Munteanu, cercetător la Institutul de Cercetări Biologice de la Cluj, DHC Radu Rey, membru al Academiei Agricole şi Silvice, şi alţii au dezbătut, la Vişeul de Sus, probleme privind „Turismul ca alternativă la dezvoltarea social-economică durabilă a zonei Vişeu”.
Încheiem acest „periplu” printre academicienii ce şi-au deschis larg inima şi sufletul pentru Maramureş şi au lăsat urme durabile cu rostirile (scrise) ale acad. Răzvan Theodorescu, ilustru istoric al culturii şi istoric de artă, din 2008 ambasador al Alianţei Civilizaţiilor pentru România: „Spaţiu de hotar, spaţiu al munţilor, spaţiu al văilor principale din bazinul superior al Tisei-Iza, Vişeul sau Mara, cea care a dat numele celei mai mari «ţări» din Transilvania, acoperind zece mii de kmp, alcătuită din «cnezate de vale», din care a ieşit voivodatul Maramureşului, devenit la 1368 comitat – spaţiu al genezelor statale şi, nu mai puţin, spaţiu al unor noutăţi lingvistice şi arhitectonice cu puternică relevanţă simbolică, MARAMUREŞUL ESTE UNA DINTRE EMBLEMELE ROMÂNIEI”.
