Am poposit pentru cîteva ore în Oarţa de Jos, aşezare rurală împrejmuită de dealuri domoale, cu păduri şi pomi fructiferi. Comuna mai are în componenţă satele Ortiţa şi Oarţa de Sus. Locuitorii nu sînt bogaţi, dar gospodăriile lor sînt bine întemeiate, hărnicia, cinstea şi credinţa lor le conferă un loc de frunte în Ţara Codrului.
În satul Oarţa de Sus, am fost aşteptaţi de Bogdan Pop, primarul comunei. Ne-am oprit la obeliscul Eroilor Martiri din cele două războaie mondiale, pe frontispiciul căruia scrie: „Sfînt omagiu înaintaşilor noştri, pios omagiu eroilor noştri, înaltă cinstire tuturor eroilor care s-au mutat în eternitate şi ne-au lăsat nouă spiritualitate veşnică de toată preţuirea. Ei au întemeiat rînduiala unei statornicii morale pe care ne-au transmis-o nouă, iar noi o transmitem urmaşilor din neam în neam (2005 – urmaşilor recunoscători)”.
Apoi am ajuns la o uliţă pe care curgea o vale! Oamenii umblau pe aici cu cizme de cauciuc, iar iarna locul devenea un fel de patinoar. Acum, uliţa-vale s-a transformat în stradă pietruită. De cînd primar este Bogdan Pop, s-au pietruit 15 km de uliţe.
Am ajuns la muzeul satului din Oarţa de Sus, am admirat o casă şi o şură de peste 200 de ani, cu sute de obiecte vechi, de valoare etno-folclorică.
Reporter: Care vă sînt, domnule primar, realizările din ultima vreme?
Bogdan Pop: În primul rînd, trebuie să vă spun că avem un noroc, toate cele 3 sate sînt traversate de drumul judeţean DJ208. Am reuşit să aducem drumurile comunale într-o stare circulabilă, cu o reabilitare prin pietruire şi am deschis cîteva drumuri agricole foarte necesare. Acum, accesul la terenurile agricole din cîmp este uşor. O realizare importantă: am canalizat la Oarţa de Sus o vale. Ca investiţii, prin fonduri europene, am reuşit să implementăm mai multe proiecte, printre care remarc finalizarea unui traseu turistic pe la cele 20 de monumente istorice de clasă B şi 2 de clasă A, plus un sanctuar la Cheile Boghii. Am modernizat cu 70.000 de euro căminul cultural din Oarţa de Jos, am realizat două proiecte în domeniul economiei sociale, pentru că sîntem beneficiarii unui SES (Structuri de Economie Socială) în ceea ce priveşte îngrijirea bolnavilor la domiciliu. Sediul SES va fi la Oarţa de Jos, în incinta dispensarului medical uman. Iar pe lîngă acesta, la Oarţa de Sus, am reuşit să deschidem o croitorie într-o clădire care înainte aparţinea Primăriei, pe care am dotat-o cu 5 maşini de cusut. Şi aşa, vom reuşi să dăm de lucru la 11 persoane. Aceste proiecte sînt cu finanţare europeană. Banii vin în funcţie de cererile de plată, eşalonat. Pe lîngă toate acestea, dispunem de un proiect finanţat prin Ordonaţa Guvernamentală 28, pentru asfaltarea unui drum pe 1,47 km, cu şanţuri cu tot. A fost complet reabilitat sediul Primăriei comunei, am schimbat şarpanta, a fost izolat podul clădirii, termosistemul, grupurile sanitare. Am introdus apa curentă la dispensar, şcoli, primărie şi căminul cultural, prin forarea unor puţuri. Dar n-am reuşit încă să beneficiem de un proiect amplu de apă şi canalizare, însă în viitorul apropiat, cu fonduri europene, vom reuşi, pentru că sîntem o comunitate mică, cu mai puţin de 2.000 de locuitori. Comuna dispune de trei biserici.
Reporter: Vorbiţi-ne, domnule primar, despre agricultura şi zootehnia comunei.
Bogdan Pop: La noi se cultivă cu consecvenţă terenul agricol pe care orţenii îl deţin cu titlu de proprietate. Ei lucrează din moşi-strămoşi pămîntul, destul de bun dacă este fertilizat an de an, pe care cultivă: grîu, porumb, orz şi ovăz, orzoaică, floarea-soarelui, cereale şi plante tehnice pe care le folosesc în hrana lor şi a animalelor. Dar avem şi fermieri mari, care cresc mii de animale de rasă. Iată cîteva exemple. La Oarţa de Jos, funcţionează două ferme de îngrăşare a porcilor. Mihaela Fechete, o femeie pregătită în acest domeniu zootehnic, deţine ferma cu 2.000 de porci „ZooCodreanca”. Porcii sînt hrăniţi cu furaj unic, după un program bine stabilit, pe zile şi ore. De aici, porcii pleacă spre abatoare din judeţul nostru. A doua fermă este a lui Octavian Zaharie, numită „Ultra Suin”, tot cu 2.000 de porci. Mai avem 15 femieri mijlocii, cu cîte 10-20 de vaci, iar 5 fermieri deţin cîte 200 de oi fiecare.
