6.600 de noi locuri de muncă au fost create în doar cinci ani în municipiul Baia Mare, conform Inspectoratului Teritorial al Muncii şi Inspecţiei Muncii. Registrul General de Evidenţă a Salariaţilor arată faptul că numărul salariaţilor băimăreni a crescut cu 15% faţă de valoarea înregistrată în 2010, confirmând performanţele economice ale reşedinţei Maramureşului.
Volumul activităţii economice în municipiul Baia Mare a crescut din 2010 şi până astăzi cu cca. 200 de milioane de euro. Creşterea a adus după sine mărirea bazinului de forţă de muncă ocupată. Astfel, la 30 iunie 2015, 55.591 de salariaţi erau angrenaţi în 60.327 de contracte de muncă active pe teritoriul municipiului Baia Mare. Comparativ, în 2010, doar 48.999 de persoane erau salariate şi numărul contractelor active aduna 55.592 de unităţi.
Noile locuri de muncă au înjumătăţit numărul şomerilor, reducându-l la 1% din populaţia activă (Baia Mare are cea mai mică rată de şomaj din regiune). Totodată, au angrenat şi forţă de muncă din bazinul demografic proxim, dar şi persoane care nu au solicitat ajutor de şomaj. A fost întărit atât aparatul bugetar, cât şi personalul din zona privată. Aproximativ 1.300 de persoane au fost angajate în sistemul public, numărul salariaţilor bugetari crescând de la 10.446 la sfârşitul anului 2010 la 11.763 la 30 iunie 2015. În schimb, sectorul privat a prezentat o creştere accelerată a nevoilor de forţă de muncă, angajând aproximativ 5.000 de noi salariaţi în doar cinci ani.
Supra-angajatori: industria prelucrării, construcţiile, transportul
Marii angajatori şi-au consolidat statutul şi prezenţa competitivă în piaţă. Activităţile din domeniul prelucrării lemnului au crescut ca cifră de afaceri, profit net, dar şi număr de salariaţi. Astfel, 5000 de persoane sunt astăzi active în fabricile de mobilă, cu cca. 1000 mai mult decât în 2010, la fel şi în domeniul silviculturii. Construcţiile civile şi-au recăpătat capacitatea de a angrena cantităţi mari de forţă de muncă, creându-se 1.700 de noi locuri de muncă în acest domeniu.
Datele confirmă faptul că Baia Mare îşi reclamă din ce în ce mai mult statutul de zonă logistică de tranzit, având în vedere proximitatea graniţelor cu Ungaria şi Ucraina. Transporturile de mărfuri angrenează astăzi cu 1.000 de salariaţi mai mult decât la sfârşitul anului 2010, angajând 1.805 de persoane. În mod similar, vocaţia turistică devine mai prezentă ca resursă economică în piaţă, însă şi creşterea nivelului de trai este relevantă în sensul creării de noi locuri de muncă în domeniul horeca. 600 de noi salariaţi au fost angajaţi în restaurante, în ultimii cinci ani.
Surse şi impactul lor asupra economiei
Expansiunea economiei băimărene şi crearea de noi locuri de muncă are o serie de surse, atât de context global, cât şi de aplicare locală a unor politici şi iniţiative de succes. Deschiderea de noi pieţe şi investiţiile în infrastructură au contribuit la prezenţa din ce în ce mai competitivă a jucătorilor locali în piaţă naţională şi europeană. La fel, dinamismul investitorilor a contribuit la consolidarea mediului de afaceri, fructificând avantajele competitive locale, cum este proximitatea faţă de resursa lemnoasă. Politicile publice locale privind atragerea de noi investiţii în economie prin diverse instrumente au dat roade. Atât producţia, cât şi consumul au crescut cu 25% în ultimii cinci ani.
Creşterea economică şi cele 6.600 de noi locuri de muncă au avut un impact direct în sensul ridicării nivelului de trai şi deci, în mod subsecvent, a consumului din piaţă. Comerţul global a crescut ca volum cu 150 de milioane de euro faţă de valoare din 2010, adunând anual o cifră de afaceri de jumătate de miliard de euro. Mai mult, crearea noilor locuri de muncă a injectat cca. 3 milioane de euro anual în consum. Astfel, ca efect indirect, capitalul a produs o nevoie de noi locuri de muncă în comerţul cu amănuntul, domeniu în care s-au creat 1.200 de noi locuri de muncă în perioada amintită.
Prognoze
Creşterea producţiei şi creşterea turismului sunt două dintre componentele pe care administraţia pariază pentru perioada imediat următoare. Realizarea celui mai mare Parc Industrial din România la Baia Mare va produce, fără echivoc, o creştere a competiţiei şi a volumului produs în municipiu, dar şi o polarizare a forţei de muncă din localităţile şi judeţele vecine. Provocarea este aceea de a absorbi salariaţi de înaltă calificare şi de a favoriza creşterea în domeniul cercetării şi dezvoltării. De asemenea, este de aşteptat ca realizarea Parcului Natural Firiza şi a dezvoltării unui complex turistic conex să producă un impact major în structura economică locală, favorizând consolidarea turismului şi crearea de noi locuri de muncă în acest domeniu.