Obiceiul mărţişorului rămâne actual. Cu câteva zile înainte de 1 martie, comercianţii şi producătorii îşi scot la vânzare modelele. De la an la an, mărţişoarele capătă forme tot mai diverse, fiind adaptate la cerinţele pieţei. Anul acesta în trend par să fie mărţişoarele care ilustrează personaje din desenele animate: de la Minioni la Elsa din „Regatul de gheaţă”. Cumpărătorii sunt din categorii de vârstă diferite. Doamnele şi domnişoarele sunt cele mai interesate să cumpere mărţişoare, pentru că vor să aducă bucurie celor din jur. Până la finele lui 2017, tradiţia Mărţişorului ar putea intra în patrimoniul UNESCO.
Cei mai fideli cumpărători
Pe lângă târgurile de mărţişoare organizate în diferite spaţii, în centrul municipiului Baia Mare au apărut tarabe cu aceste produse. Există diferite modele, iar preţurile sunt pentru buzunarele tuturor: de la 2 lei, până la 40-50 de lei. Surprinzător, nu bărbaţii au cumpărat cele mai multe mărţişoare, ci femeile. Doamnele şi domnişoarele au ales, ieri, diferite modele pentru cei dragi, dornice ca tradiţia să meargă mai departe. „Îmi plac mult mărţişoarele. Voi cumpăra pentru copii, pentru nepoţi. Chiar apreciez că în acest an sunt sortimente variate. Le-am transmis şi copiilor obiceiul. I-am învăţat să se bucure de primăvară. E începutul primăverii şi e minunat să facem un cadou. Îi bucurăm şi pe cei cărora le dăruim, dar le aducem bucurie şi celor care produc mărţişoare. Sper să se păstreze acest obicei încă mulţi ani de acum înainte”, a spus una dintre cumpărătoare, Cornelia Paşca. O altă băimăreancă, Aurica Ungur, spune că s-a orientat după mărţişoarele care pot fi purtate şi în alte perioade ale anului. „Am cumpărat pentru cei dragi: fiică, mamă, soră. Am luat mărţişoare care se pot purta şi cu alte ocazii, pe tot parcursul anului. Eu mai păstrez această tradiţie, că e frumoasă”, a spus Aurica Ungur. La rândul său, Rodica Filip a mărturisit că a cumpărat mărţişoare pentru „fete şi pentru profesoare. E un obicei străvechi pe care trebuie să-l păstrăm”.
Între tradiţie şi comercial
Comercianţii nu s-au lăudat cu vânzările. Oamenii au venit, au studiat oferta, dar au cumpărat mai puţin. „Anul acesta nu prea a mers vânzarea. Sperăm ca de acum înainte să cumpere pentru soţii, surori. Sperăm să nu se piardă această tradiţie, pentru că e din moşi-strămoşi. Îmi amintesc că bunica torcea şi confecţiona mărţişorul din fir de lână alb şi roşu. Erau tare frumoase. Şi ne bucuram tare mult când ni le confecţiona. Ştiam că vine primăvara, soarele…”, a spus una dintre comerciante, Ana Lucaciu. Unul dintre producătorii de mărţişoare, Laurenţiu, a arătat că a adus produse lucrate în familie. „Sunt mărţişoare confecţionate din flori presate, ghindă, scoici, lemn, sticlă, sunt unicat. Sunt realizate în familie. Sunt persoane care preferă mărţişoarele lucrate manual. Depinde şi de persoană. Am înţeles că această tradiţie va fi introdusă şi în patrimoniul UNESCO”, a afirmat Laurenţiu. Pe de altă parte, unii comercianţi au semnalat că se caută prea puţin calitatea şi că prioritatea are produsul cu preţul mic. „Din păcate nu se prea păstrează tradiţia. Ce-i lucrat manual, cu suflet şi cu dăruire, nu prea mai e căutat. Se caută mai ieftin, la un leu, doi. E al cincilea an în care ieşim cu mărţişoare lucrate de noi. Avem şi pandantive, şi broşe. Cine cunoaşte şi ne cunoaşte mărţişoarele, revine”, a spus Cornelia Pop.
Povestea mărţişorului
În trecut, mărţişoarele erau împletite din lână, un fir alb şi unul negru, simbolizând cele două anotimpuri care se întâlnesc la 1 martie, mai apoi s-au folosit fire albe şi albastre, apoi fire de lână în cele trei culori ale drapelului românesc. Mult mai târziu s-a răspândit tehnica împletirii mărţişoarelor din fire de aţă albe şi roşii. Mărţişorul trebuia purtat măcar nouă zile, cât Baba Dochia îşi scutura cojoacele sau, în funcţie de fiecare zonă a ţării, până la apariţia pe cer a lunii pline, până la venirea berzelor sau până la înflorirea unor pomi. După aceea, şnurul era legat de ramurile înflorite ale unui pom, pentru ca acesta să aibă rod bogat.
