Conform tradiţiei, la Budeşti, mărţişorul se confecţionează din lână toarsă subţire, la caier. Firele de lână se înfăşoară pe o bucăţică de draniţă tăiată sub formă de pătrat de 2×2 cm. Pe o latură, firul alb de două ori, apoi pe cealaltă parte firul negru sau un fir de mătase de două ori, în aşa fel încât în întregime i se ataşează un şnur împletit în două culori, ce semnifică firul vieţii, continuitatea frumosului şi bunătatea sufletului. Mărţişoarele sunt oferite în luna martie, este un schimb între fete şi feciori, sau un dar oferit persoanelor dragi (neamuri, prieteni). Fetele poartă mărţişorul la mânecă, gât sau ascuns la gulerul cămăşii. Băieţii îl agaţă la cuşmă sau clop, în funcţie de cum e vremea. Când înfloresc mălinii, mărţişorul va fi legat de-o crenguţă, moment în care se rosteşte o dorinţă şi o rugăciune, care se poate îndeplini. Sentimentul e deosebit şi mulţi budeşteni spun că dorinţa le-a fost îndeplinită. La acest meşteşug venit din timpuri îndepărtate putem spune cu siguranţă că este (era) antrenat tot satul, cu mic cu mare, cu tânăr cu bătrân, fiind o bucurie pentru toţi venirea mărţişorului. Cu toţii lucrau în stil vechi modele variate de mărţişoare. Sătencele şi chiar şi bărbaţii acestora confecţionau mărţişoare din lână şi mătase naturală, care bucurau ochiul. Aşa era odată, iar azi au mai rămas puţini care mai creează mărţişoare în stil tradiţional. Dar mai sunt! Cu măiestrie, timp de-o jumătate de oră sau chiar o oră, se face practic un mărţişor reprezentând o inimioară, (ghiocel, luşcă, păpădie, fluture, forme geometrice ca scara vieţii, trifoi cu patru foi şi alte modele de-o autenticitate eternă. Pentru 2017, cei ce apreciază şi se bucură de acest minunat dar care este mărţişorul tradiţional, vor avea bucuria să poarte, la momentul reînvierii naturii, aceste nestemate care pot să le aducă împlinirea dorinţelor, noroc şi sentimentul mândriei că promovează obiceiurile populare şi tradiţiile culturale de pe aceste meleaguri.
Gheorghe IOSIP
