Baie publică la Ponorîta!

0
733
Baia publică din Ponorîta şi copii care învaţă să se spele pe dinţi

Recent, firma „Romstal” din Bucureşti a construit o baie publică pentru cătunul de romi Ponorîta din satul Vălenii Lăpuşului, comuna Coroieni. Construcţia, realizată prin transformrea a trei module/containere, este compusă dintr-o cameră dotată cu trei cabine pentru duş, o cameră cu două toalete şi una cu două maşini de spălat şi două uscătoare. Baia este complet utilată şi pentru început supermarketul Kaufland a donat produse de igienă: săpun lichid, şampon, prosoape etc. Pentru ca baia publică să devină funcţională, deoarece comunitatea nu are apă la reţea, firma „ValRom” România a donat două rezervoare de cîte 3.500 de litri, pentru alimentarea modulelor cu apă. Primăria comunei Coroieni a sprijinit realizarea proiectului şi a contribuit cu forţă de muncă pentru săparea unor puţuri şi pentru conectarea modulului la apă, respectiv racordarea la energie electrică. O persoană din rîndul comunităţii va fi implicată pentru a organiza programul de funcţionare a băii şi pentru a asigura mentenanţa şi curăţenia modulelor.
Proiectul „Fiecare copil în grădiniţă şi fiecare copil în şcoală – Ponorîta” este o iniţiativă civică a unui grup de voluntari din sectorul ONG, din sistemul public de învăţămînt şi din mediul de afaceri din România şi din străinătate, în beneficiul copiilor extrem de săraci din comunitatea Ponorîta. Bazat pe metodologia de succes a acestui program, dezvoltat de Asociaţia Ovidiu Ro, în 43 de comunităţi din România, proiectul oferă tichete sociale, condiţionate de prezenţa zilnică la grădiniţă sau la şcoală, pentru toţi copiii de 3-10 ani din Ponorîta, în vederea reducerii decalajului educaţional şi a abandonului şcolar timpuriu.
Ponorîta este o localitate izolată din comuna Coroieni. Locuitorii trăiesc într-o sărăcie lucie, în case de pămînt, cu acoperişuri şi ferestre acoperite cu folie de plastic. Copiii care trăiesc în astfel de condiţii încep şcoala cu un handicap social şi educaţional uriaş. Părinţii lor, în procent de 90% sînt analfabeţi şi nu au nici un fel de abilităţi sau idee despre ce înseamnă educarea propriilor copii. Pentru că acasă nimeni nu le citeşte o poveste sau nu îi învaţă culorile, aceşti copii încep să pronunţe cuvinte abia la vîrsta de 5-6 ani şi încep să formuleze propoziţii după vîrsta de 7 ani – în lipsa unor programe de sprijin adecvate.
„Sîntem onoraţi să putem fi parte dintr-un proiect ce are un obiectiv atît de măreţ. Nu este uşor să găseşti soluţii pentru zonele defavorizate, însă un plan bine definit şi sistematizarea continuă a procedurilor pot ajuta enorm. Credem că putem schimba lucrurile în bine şi putem lăsa în urma noastră comunităţi fericite, care, cu puţin ajutor, au reuşit să îşi rezolve o parte din probleme. Este datoria noastră să ne implicăm şi să ajutăm!”, ne-a declarat Cătălin Anghel, director de marketing la firma Romstal.
Proiectul porneşte de la premisa că experienţele timpurii negative au efecte severe şi de durată asupra dezvoltării ulterioare a creierului uman. Fără acces la educaţie de la vîrste mici, cei mai mulţi copii săraci nu reuşesc niciodată să recupereze decalajul faţă de colegii lor, prin urmare abandonează şcoala, mai ales după ce trec în ciclul gimnazial (clasa a V-a). Ca adulţi, au şanse minime să obţină un loc de muncă şi prezintă un risc major de a deveni fie dependenţi pe viaţă de ajutorul social, fie delincvenţi.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.