În zilele de 1, 5 şi 8 noiembrie 2016, în zona Lăpuş, mii ce cetăţeni au prăznuit Iluminaţia cu simboluri de recunoştinţă şi pios omagiu celor plecaţi la cele veşnice. La răspîntia dintre Brumărel (octombrie) şi Brumar (noiembrie), noaptea de 31 octombrie spre 1 noiembrie stă sub semnul luminii. Cu aranjamente florale deosebite, candele, lumînări şi flori, lăpuşenii şi-au comemorat şi aduc prinosuri de recunoştinţă tuturor celor care au plecat la cele veşnice, (mulţi dintre ei fiind tineri).
În Ţara Lăpuşului, cultul morţilor e foarte important. An de an, localnicii aprind lumînări în cimitire şi dau de pomană săracilor, conform credinţei solide pe care o au, cum că, în noaptea Luminaţiei, sufletele celor plecaţi se întorc în mijlocul celor dragi. Valoarea unui om constă, nu doar în importanţa pe care o dă vieţii, ci şi a respectului faţă de memoria celor ce nu mai sînt. În seara de 1 noiembrie, cimitirele sînt luminate.
Ziua morţilor este celebrată şi de preoţii ortodocşi care, la cererea familiilor, vin la cimitir pentru a oficia slujbe de pomenire pentru sufletul morţilor. Cu această ocazie, cimitirele din această zonă Lăpuş s-au transformat în oaze de lumină, datorită sutelor de lumînări aprinse în memoria celor trecuţi în veşnicie. Luminaţia se înscrie în rîndul sărbătorilor din vechiul cult al morţilor. În periplul nostru, primul popas l-am efectuat sîmbătă, 5 noiembrie 2016 în Cimitirul ortodox român din Tg. Lăpuş. “Ziua morţilor” a fost celebrată şi de către preoţii ortodocşi, protopopul de Lăpuş, pr. Florin Stan, preot paroh, prof. drd. Andrei Baboşan şi pr. Mihai Gheduţiu de la Catedrala ortodoxă română „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gravriil”. La mormîntul ilustrului om de cultură, poet, scriitor şi eseist, prof. dr. Vasile Grigore Latiş, am citit versurile poeziei „Efigie” încrustate pe crucea de piatră: “Poezia, prietene, e cea care se dezice de sine. / O victorie albastră, un sfînt în dansurile sale temute, / Un loc care să-ncape şi pe tine, te uită. / Un glas de războinic, un copil, o faptă ce poate nu se avîntă, o fată cum ai fost mai demult, o tăcere în veci întreruptă.” Apoi, la o distanţă de 12 m am ajuns în “muzeul” morţii cetăţenilor greco-catolici unde, preotul paroh al Bisericii “Buna Vestire”, Silviu Hodiş, care în data de 1 noiembrie a oficiat slujbe de pomenire a celor răposaţi. Am ajuns apoi în cimitirele cetăţenilor reformaţi şi romano-catolici. Şi aici, evenimentul a fost marcat aşa cum se cuvenea. Ultimul nostru popas a fost în 8 noiembrie la Poiana Botizii, comuna Băiuţ. Acest sat micuţ, dar cochet, bine gospodărit, ce se răsfiră chiar sub Masivul “Secu”, marele praznic a fost desfăşurat cu mult fast religios de sute de poienari, unii dintre ei “risipiţi” prin cele patru Zări, dar care au fost prezenţi în cimitirul Bisericii ortodoxe române, Monument istoric, pentru un pios omagiu adus moţilor. În Capela din faţa bisericii, preotul paroh Dănuţ Bogdan Cupşe a oficiat o slujbă de pomenire a celor plecaţi fără întoarcere. Astfel de momente emoţionante şi sfinte au avut loc în toată Ţara Lăpuşului, adică la cimitirele din 7 comune şi 30 de sate.
