Când intram în luna februarie, o auzeam pe mama spunând: de-ar fi iarna cât de rece, numai făurar de-ar trece! Socotind că luna cu pricina ar fi cea mai geroasă lună a iernii. Așa am gândit și eu în acest an, luna februarie a trecut, pe alocuri friguroasă, dar revista de cultură Nord Literar a sporit cu încă un număr. Care aduce căldură sufletească celor care o vor citi. Dar să vă stârnesc interesul prin derularea sumarului. Poemul lunii este semnat de poetul Horia Bădescu. Ochiul magic al revistei este rubrica Orfeu, unde sunt găzduiți poeții consacrați. În acest număr, un grupaj de versuri publică poetul Gheorghe Mihai Bârlea, un autor cu experiența scrisului, convertit în cărți apreciate. Versurile din revistă au anunțat apariția volumului „Doar împreună. Alte sigilii”, apărut la Editura Limes din Cluj.
Poetul Mircea Petean ni-l recomandă pe autor: „Creator al unei mitologii personale, care celebrează bucuria de a trăi în acord cu ritmurile firii și în armonie cu ființa ta vulnerabilă și cu semenii tăi, ale cărei coloane sunt iubirea roditoare, familia cea mică și familia cea mare a neamului tău, Gheorghe Mihai Bârlea este un poet-cetățean a cărui voce distinctă, puternică, merită a fi ascultată”. Așa sunt poeții născuți în februarie! Nedezlipit de autor este marele parodist Lucian Perța. Criticul literar Irina Petraș continuă suita de răspunsuri și răspunderi cu fermecătoare deslușiri despre etimologii. Pe eseistul Ion Papuc îl găsim sub forma criticului de artă, descifrând o expoziție a artistului plastic Vasile Știru, de pe simezele Bibliotecii județene din Baia Mare. Da, o pictură narativă!
Universitarul Gheorghe Glodeanu scrie despre volumul Caiete macedonskiene, rodul unei sesiuni de comunicări la care au participat critici și istorici literari, academicieni, scriitori și jurnaliști din țară și străinătate. Criticul literar Delia Muntean, redactor-șef al revistei, analizează noua lucrare a exegetului Gheorghe Glodeanu despre proza fantastică: Fascinația lumilor ficționale. Da, imaginarul epic între scriitura aventurii și aventura scrisului. În continuare, doamna Delia prezintă volumul de versuri semnat de Elina Adam. Daniela Sitar-Tăut analizează studiul Perspective parabolice ale puterii totalitare, scrisă de Ligia Duruș. Istoricul Ovidiu Pecican ne prezintă un pretendent valah la curțile Europei. O fi Petru Cercel? Puteți afla din revistă.
Efervescența culturală a iernii Nordului este surprinsă de Dana Buzura-Gagniuc, managerul revistei. Adică aflați că s-a pus piatra de temelie a Cenaclului Rivulus Dominarum, sub egida revistei de cultură Nord Literar. Farmecul discret al frumuseții Dana l-a descoperit alături de poeta și prozatoarea Ioana Nicolaie. Ziua cititului împreună s-a petrecut cu elevi de la Colegiul „Mihai Eminescu” din Baia Mare. Este consemnată expoziția aniversară a pictorului Mircea Bochiș. Revista Nord Literar a lansat ideea unui Festival al cărții la Baia Mare. Despre artistul plastic Mihai Olos, născut în februarie 26, acum 85 de ani și mutat în Orașul Universal, în urmă cu 10 ani, scrie Gheorghe Pârja.
Despre un eminent cartograf al lumii românești, scriitorul Radu Ciobanu, scrie Horia Bădescu. Gheorghe Pârja continuă călătoria prin Țara Fagilor, rezemat de amintiri și de hrisovul domnitorului Alexandru cel Bun, din 1408, care a devenit documentul de atestare a orașului Cernăuți. Aici s-a întâlnit cu profesorul Grigore Bostan, care a educat mai multe generații de studenți la celebra Universitate. Arcadie Suceveanu scrie: „Grigore Bostan a fost o personalitate publică marcantă, care a contribuit decisiv le renașterea conștiinței naționale și la menținerea spiritualității românești în Bucovina detrunchiată.” A fost membru de onoare al Academiei Române. A fost la Desești. La Grigore, clepsidra avea nisip de aur.
Istoricul literar Mircea Popa ne prezintă personalitatea lui Nicolae Gheran în oglinda corespondenței. Un interesant și actual eseu politic scrie Dan Anghelescu, care susține că n-a existat modă în Statele Unite care să nu invadeze întreaga Europă. Dana Buzura-Gagniuc scrie despre eseul universitarului clujean Sandu Frunză – „Publicitatea construiește realitatea”, o analiză tăioasă din perspectiva valorilor și simbolurilor. Nicolae Scheianu prezintă volumul de poeme semnat de Emil Mircea Neșiu „Pot să visez.” Proza aparține scriitorului Andrei Ungureanu. Două grupaje de poezii sunt semnate de Alice Valeria Micu și Nicolae Silade. Terezia Filip comentează volumul de proză scurtă „Pofta-n cui și alte pofte” a scriitoarei Florica Bud.
Criticul de artă Pavel Șușară face un portret artistului plastic Mircea Bochiș la 75 de ani. Colega de redacție Raluca Hășmășan, care a deprins tainele spiritului critic, ne prezintă convingător revista „Limba Română” din Chișinău, o redută a publicisticii culturale de dincolo de Prut. La rubrica traduceri confratele Valeriu Stancu ne dăruiește poeme din creația poetului francez Matthias Vincenot. Acest număr este ilustrat cu lucrări ale artistului plastic Mircea Bochiș. Din păcate, revista poate fi procurată de la un singur chioșc de presă din Baia Mare. În fața Magazinului „Maramureș.” Unele chioșcuri au dispărut cu tot cu postament. Așa, difuzarea este în derivă. Tristețea este prin comunele județului. Unele oficii poștale nu mai fac abonamente. Caz concret, Petrova.
Nu pricep cine vrea moartea presei scrise. Care mai are cititori. Caut o minte deschisă care să ocrotească difuzarea ziarelor și revistelor. Că nu sunt dăunătoare. Zău, sunt un tezaur al vremii. Americanii le protejează și în centrul metropolei New York.
