Am început un an cu suficiente întrebări și cu răspunsuri puține. În acest context, a apărut numărul pe luna ianuarie al revistei de cultură „Nord Literar”. Revistă în care spiritul căutător al omului se poate regăsi în poezie, proză, critică literară, eseuri, reportaje literare. Texte care lecuiesc rătăcirile lumii și înalță sufletul. Sunt convocate și în acest număr nume de prestigiu ale literaturii contemporane, dar și tineri care au aderat la măiestria cuvântului. Aria geografică este vastă. De la scriitorii din Maramureș, la cei din țară, dar și la cei din alte culturi. Dar să mergem la derularea sumarului.
Eu continui descoperirea și prezentarea scriitorilor din Cernăuți, spațiu ziditor de cultură română, la care a contribuit și tânărul Eminescu. O voce literară distinctă născută în Bucovina de Nord și împlinită la Chișinău este Arcadie Suceveanu, autorul unei opere remarcabile. Mărturie stă și antologia Opera poetică (Editura Druk Art, Cernăuți, 2022, ediție îngrijită, selecție, prefață de neobositul Ștefan Hostiuc), care mi-a fost la îndemână în descifrarea imaginarului închipuit de Arcadie. Cum spuneam, autorul își conturează personalitatea artistică la Cernăuți și o împlinește la Chișinău, unde este ales președinte al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova. Este distins cu numeroase premii. De la Premiul Național al Republicii Moldova, Premiul Academiei Române, până la Premiul Nichita Stănescu al Serilor de Poezie de la Desești.
Poemul lunii este semnat de Ion Mureșan (70). Criticul literar Irina Petraș continuă serialul despre răspunsuri și răspunderi, având un comentariu despre Moartea intravitală. Scrie autoarea: „Nu mi-e frică de moarte. Adică așa se poate numi ceea ce simt. Relația mea cu moartea e mai complicată. Nu i-am dat încă nume. Moartea celor apropiați te pune mai acut în legătură cu propria ta moarte.” Eseistul Ion Papuc trece prin filtrul propriu lirica Ninei Hoza. Universitarul Gheorghe Glodeanu scrie despre jurnalul Anei Blandiana, ținut între 31 august 1988 – 12 decembrie 1989. Autoarea se definește ca „un spectator al răului, un spectator involuntar, care conștientizează neputința de a interveni în evenimente.”
Criticul literar Delia Muntean analizează cartea universitarului Ion Dur despre „M. Eminescu. Gânditor privat și gazetar cu metod științific.” Reținem: „Eminescu nu a fost politician, însă a avut gândire politică, pe care a completat-o cu meditație filosofică” Criticul literar Daniela-Sitar Tăut comentează cartea lui Nicolae Suciu – „Iluzia realului”. Este un autor prolific, ce a îmbrățișat numeroase forme de exprimare artistică, fiind deopotrivă poet, prozator, dramaturg, critic literar. Consacrata rubrică Orfeu găzduiește poeme ale lui Radu Ulmeanu, scriitor de rafinament și profunzime ideatică. Istoricul Ovidiu Pecican scrie despre români și problema culturii majore.
O pagină de excepție scrie universitarul Ana Olos, despre întâlnirea artistului plastic Mihai Olos cu Mircea Eliade. Este recuperată o poezie a lui Mihai, dedicată lui Eliade. Document excepțional, dăruit cititorilor revistei, este scrisoarea lui Mircea Eliade către Mihai Olos. Dovadă că și în 1968, când este datată scrisoarea, valorile românești din granițele țării aveau strigăt. Mulțumim, Doamna Ana!
Ca în fiecare număr, din ultima vreme, ochiul magic al actualității literare este deschis cu nerv publicistic de Dana Buzura-Gagniuc. Așa este prezentă printre elevii de la Colegiul Mihai Eminescu, unde s-a vorbit despre patriotism. Consemnează că a fost cinstit patronul spiritual al Colegiului de Ziua Culturii Române. Gest similar întrupat și la Teatrul de Păpuși, în organizarea Centrului Județean pentru Conservarea Culturii Tradiționale Liviu Borlan. Avem detalii emoționante de la sărbătorirea poetului Ion Mureșan pe scena Teatrului Național din Cluj-Napoca, unde Dana a fost invitată. Gheorghe Pârja, deși absent de la Cluj, este prezent în revistă cu un text aniversar dedicat poetului Ion Mureșan.
Mircea Popa ne prezintă volumul despre Ion Vartic, cinstit la 80 de ani, între oglinzi. Eminescologul Săluc Horvat scrie un articol despre Viena – un capitol important în biografia lui Mihai Eminescu. Distinsul cărturar Ioan Ardeleanu-Pruncu aduce un elogiu celui care a rămas un stâlp al culturii românești, scriitorul Ion Aurel Brumaru, fiul învățătorului Ion Brumaru, din Strâmtura. Un articol despre un mare prieten, în care documentarea se asociază cu fireasca tandrețe. Mulțumesc, Ioane! Valentin Emil Mușat prezintă o nouă carte a colaboratoarei revistei noastre, Elena Liliana Popescu. Scriitorul Victor Rusu ne apropie de lirica scrisă în Banatul Sârbesc, prin poemele scrise de Mariana Stratulat. Da, poezia ca meditație asupra statutului ei estetic.
Proza este onorată de un text al scriitorului Radu Ciobanu. Viorica Popa ne pune să facem pași pe tăișul din cioburi iscusite, de Cornel Cotuțiu. Despre scriitorul Alexandru Jurcan, îndrăgostit de proza scurtă, scrie Constantin Cubleșan. Un text cuceritor ne-a dăruit Ana Cristina Irian despre un obiect care ne însoțește viața. Este vorba despre sacoșa cu fel de fel de inscripții. Inclusiv occidentale, când nu se cultiva această dimensiune. Aveam Occidentul la purtător. În pagina de traduceri luăm pulsul liric al lui Arthur Rimbaud, în traducerea lui Nicolae Mușa, iar poeme ale lui Michael Leiris ne sunt apropiate de poetul Liviu Coroiu. De fiecare dată mă întristez când trebuie să vă îndrum spre chioșcurile de unde ați putea cumpăra revista . O singură adresă: chioșcul de presă din fața magazinului Maramureș.
Conducerea revistei, doamna manager Dana Buzura, caută soluții de difuzare. Birocrația ne blochează. Dar nu ne predăm! Așa-i pe la noi, frate Arcadie Suceveanu! Nu ne predăm!
