Trimestrial, simt bucuria specială de a primi două reviste de cultură din două puncte cardinale ale lumii. Din Apus vine “Lumina Lină” din New York, condusă cu inteligență de teologul și poetul Theodor Damian, iar din Chișinău, trece Prutul revista “Limba Română”, condusă cu pricepere și har de doi intelectuali redutabili, Alexandru și Ana Bantoș. Acum scriu despre excelenta publicație de la Chișinău, primită recent prin amabilitatea poetului, universitarului Gheorghe Mihai Bârlea, membru în colegiul de redacție al publicației. De la început, spun că așa cum ne-au obișnuit editorii, fiecare număr este o probă cărturărească și de spirit patriotic.
Centrul de greutate al acestui număr al revistei (decembrie 2024) este dat de suita de articole care îl cinstesc pe istoricul, academicianul IOAN-AUREL POP, președintele Academiei Române, la împlinirea vârstei de 70 de ani (1 ianuarie). Ca argument, redactorul șef Alexandru Bantoș scrie: „În spațiul istoriografiei românești contemporane, Academicianul Ioan-Aurel Pop se distinge printr-o remarcabilă capacitate analitică și printr-un insolit spirit critic. Autor al unei opere impresionante, care îmbină cercetarea istorică profundă cu pledoaria pentru unitatea și continuitatea națiunii române, Ioan-Aurel Pop consideră că evocarea trecutului trebuie să fie fără denaturări.”
Dialogul lui C. Olteanu cu academicianul relevă stări biografice și crezuri științifice care conturează personalitatea sărbătoritului. Cărturarul Vasile Pușcaș scrie despre savantul umanist. Care, din fotoliile de președinte al Academiei Române și Rector al Universității Babeș-Bolyai, a avut intervenții salutare pentru susținerea direcțiilor moderne ale cercetării științifice din România, pledând în favoarea predării istoriei, limbii și literaturii române în toate categoriile de școli românești. Profesorul Ion Tighineanu, membru al Academiei de Științe a Moldovei, îl consideră o figură proeminentă în spațiul românesc și universal. Profesorul ieșean Ștefan Afloroaiei, academicianul Ioan Bolovan, criticul literar Irina Petraș, scriitorul Horia Bădescu, profesorul Gheorghe Chivu, istoricii Valentina și Andrei Eșanu, preotul profesor Constantin Necula, jurnalistul Valeriu Saharneanu, istoricul Anatol Petrencu, scriitorul Iurie Bojonca aduc contribuții esențiale la completarea profilului de savant, dascăl și patriot între oameni, a istoricului, academician Ioan-Aurel Pop.
Cinste vouă confrați de la Chișinău că dincolo de Prut i-ați adus fireștile elogii acestui savant. Că dincoace de Prut evenimentul a fost timid ilustrat în presă. Dar și în alte instituții. Las să curgă sumarul. Scriitorul Ion Hadârcă ne reamintește că, în Basarabia, Limba Română a revenit acasă. Juristul și diplomatul Marian Enache aduce dovezi ale unității noastre lingvistice. Sub titlul „Un voievod de slovă din Maramureș”, scriitorul Vasile Proca realizează un amplu și relevant interviu cu poetul, universitarul, omul de cultură Gheorghe Mihai Bârlea. Confratele Alecu Reniță își mărturisește crezul: idealul vieții mele a fost și a rămas Reîntregirea României noastre!
Istoricul Andrei Rusu, care cercetează viața religioasă din Basarabia, publică un interviu cu părintele Grigore Jelihovschi despre renașterea religioasă și renașterea națională între Prut și Nistru. Profesorul ieșean Ion I. Ionescu scrie despre eroi, victime, amânări și pierderi durabile. Iulian Boldea plasează opera lui Mircea Martin sub zodia nuanței, iar criticul literar Delia Muntean, redactor la revista „Nord Literar”, analizează recentul roman al lui Constantin Cubleșan, „La ferestrele Europei”. Universitarul băimărean Oliviu Felecan scrie despre Congresul Internațional de Științe Onomastice de la Helsinki, la care au participat și alți universitari băimăreni.
Închei cu începutul. Editorialul revistei este semnat de Ana Bantoș, despre recuperarea valorilor autentice. Și asta în contextul în care este nevoie a se reda încrederea cetățenilor în forțele proprii. Este amintită președinta Maia Sandu, care înțelege bine că urcușul spre această înălțime poate fi parcurs doar având curaj, rezistență și înțelegere între cetățenii Republicii Moldova. Ce frumos este să-ți apreciezi conducătorii când merită. Istoricul Dorin Cimpoieșu aduce noi argumente pentru crezul președintei Maia Sandu, un crez politic fundamental pentru integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană și care a rupt în mod definitiv legăturile ombilicale cu Federația Rusă.
Da, un număr de excepție, cu aură academică. Felicitări Ana și Alexandru!
