Poluare neaoșă de Maramureș • Locurile care ne otrăvesc viețile

Nu e un secret decât pentru turiști: Maramureșul este un județ foarte populat, zona Băii Mari apărea în topuri mondiale ca fiind una din cele mai poluate areale din întreaga Europă. De aici și legea cu pensionarea anticipată, anulată ce acum încearcă să revină.

„La intrarea în vigoare a noii legi a Pensiilor, la 1 septembrie 2024, se abrogă legea 263-2010 cu excepția art. 65 alin 5, care oferă posibilitatea celor care au locuit 30 de ani în zone afectate de poluare să se pensioneze cu doi ani mai devreme decât vârsta standard fără a fi penalizați.” Încă așteptăm… În cazul Maramureșului, se referă la localitățile Băiuț, Borșa, Cavnic, Cicârlău, Desești, Satulung, Șișești, Remetea Chioarului, Copalnic Mănăștur și evident Baia Mare.
Și-acum, contextul istoric. 2024 a fost primul an în care încălzirea globală a depășit 1,5 grade Celsius, spun oamenii de știință. Omenirea a încheiat primul an în care temperaturile globale au depășit pragul de 1,5 grade Celsius în comparație cu epoca preindustrială, potrivit Reuters. 2024 a fost într-adevăr cel mai cald an înregistrat vreodată de la deschiderea statisticilor în 1850, confirmă Serviciul Modificărilor Climatice al Copernicus. În 2025, un an marcat de întoarcerea la putere a lui Donald Trump în Statele Unite, țările urmează să-și anunțe noile foi de drum climatice, care se actualizează din cinci în cinci ani, în cadrul Acordului de la Paris. Însă reducerea gazelor cu efect de seră bate pasul pe loc în anumite țări bogate – doar -0,2% în Statele Unite, în 2024, potrivit unui raport independent. Directorul Institutului Potsdam de Cercetare a Impactului Climei (PIK), Johan Rockström: “Am întrevăzut o lume la 1,5°C, cu suferințe și costuri economice fără precedent ale oamenilor și economiei mondiale din cauza unor evenimente extreme consolidate de activitatea umană, ca secete, inundații, incendii și furtuni”. În spatele acestor cifre se află deja o serie de catastrofe exacerbate de modificările climatice – 1.300 de morți în iunie, în timpul unor canicule extreme la pelerinajul de la Mecca, inundații istorice în Africa de Vest și Centrală sau uragane violente în Statele Unite și Caraibe. În prezent, au loc incendii la Los Angeles, “cele mai devastatoare” din istoria Californiei. Pe plan economic, catastrofele naturale au cauzat pierderi în valoare de 320 de miliarde de dolari în lume în 2024, potrivit asigurătorului Munich Re. Oprirea încălzirii mai degrabă la 1,5°C decât la 2°C – limita de sus a Acordului de la Paris – ar permite o limitare semnificativă a celor mai catastrofice consecințe, potrivit experților în climă ai ONU. Această creștere a temperaturilor a fost însoțită de fenomene meteorologice extreme la nivel mondial, inclusiv secete severe în Italia și America de Sud, inundații mortale în Nepal și Sudan, valuri de căldură în Mexic, Mali și Arabia Saudită, precum și cicloane devastatoare în Statele Unite și Filipine. În iulie 2024, România a înregistrat 226 de fenomene meteorologice severe, inclusiv furtuni cu vânt intens și căderi de grindină de mari dimensiuni, care au distrus suprafețe agricole semnificative.

Și-acum, Maramureșul

Am avut incendii de vară la Recea – Arieșu de Pădure și pe Șatra Pintii. Am avut. Am văzut pentru prima dată într-o viață de om râul Săsar secat total, efectiv oprit. La fel, râul Lăpuș mai avea foarte puțin, pe alocuri nu mai curgea, ci băltea. Am avut val de căldură, două săptămâni în care temperatura bătea spre 40 grade Celsius. Acum însă, pe timp de iarnă, „toate relele să se spele”. A plouat, avem apă, a nins – zăpada a acoperit poluarea ce vine să contribuie la efectul de încălzire globală. Dar ar fi păcat să uităm, iar oficialii ar putea să-și reamintească promisiuni făcute și neîmplinite. Baia Mare este un oraș împrejmuit și capturat de surse de poluare: la vest, platforma industrială, la est iazurile de steril de la Bozânta, la sud Craica și gropile de gunoi, iar dinspre nord vin de la fostele mine ape uzate miniere, roșii. Am făcut pentru Dvs o serie de capturi din Google Earth care arată cele de mai sus. Pe fosta platformă a Phoenix sunt bălți, aproape lacuri, cu apă roșie cărămizie, în alt loc cu ape albastre, în alt loc ape verzi, după cum erau așezate halele de prelucrare. La fosta Flotație Centrală, ape roșii ca focul. Romplumbul din Ferneziu mai are în curte un munte de zgură cu plumbul cel toxic. Îl cară chinezii acum… Între iazurile de la Bozânta se află aruncată materia solidă de la stația de epurare a Băii Mari. Ironia comunităților de romi e că ei au început să adune și să trăiască din PET-uri, dar la ei, sunt munți de gunoi. La fel, împrăștie și pe la containerele unde caută respectivele PET-uri. Râul Craica, la fel ca împrejurimile, e o rampă portabilă de gunoi, toți așteaptă doar ploaia să le facă curat în bătătură.
În Maramureș nu e deloc mai roz, oricât am arăta noi turiștilor porți, cergi, costume populare ori horincă. Deasupra comunelor Poienile de sub Munte și Repedea, granița cu Ucraina e belită de pădure pe partea noastră, dincolo e pădure bine mersi. În Sighet, vizavi de viitorul pod peste Tisa e ditamai groapa de gunoi a orașului, lăsată baltă. În Baia Borșa, sus în munți se află halde mari de steril, la fel ca pe Vaser la Novăț, adevărate bombe ecologice. La fel cu alte zeci sute de iazuri de steril, pierdute sau ascunse în Maramureș. În râuri se deversează materia din stațiile de epurare… materie epurată (nu?), doar că mai la vale, în râurile respective sunt sonde pentru pompe de apă din pânza freatică sau din râu. Bei apă mai jos de unde altul se…
Altfel spus, nu spunem acum-aici nimic nou. Poluarea nu e de ieri, e de decenii. Fala e însă aici dintotdeauna. Iar pentru a fi corecți cu cei ce ne vizitează, pe pliantele cu Mărețul nostru Turism ar trebui măcar să le arătăm locuri pe care să le ocolească. Locuri de unde să nu bea apă. Dealul cu priveliște care nu e deal, e iaz cu steril spălat cu cianuri. Poiana aceea ce se vede în zare nu e gol alpin, e belitură, acolo a fost pădure, e făcută mobilă în Austria sau în Suedia. Așa ar trebui să înceapă să arate respectul. Ca să fim respectați.