– Urmare din nr. 10526/7 decembrie 2024 –
De o adevărată lecție de istorie au avut parte cei prezenți la Catedrala Episcopală “Sfânta Treime” din Baia Mare, în ziua în care era sărbătorit apostolul considerat “protectorul românilor”, Sfântul Apostol Andrei, venit cu misiune înaltă pe pământul românesc, pentru a înființa biserica creștină la nord de Dobrogea. Președintele Academiei Române, istoricul Ioan Aurel Pop, nu s-a limitat în a prezenta doar câteva date istorice, ci ne-a predat un adevărat curs de patriotism și credință, de ce înseamnă să fii demn și mândru că ești român și că avem sădită în ființa noastră credința apostolică. Căci rugăciunea și puterea lui Dumnezeu ne-au salvat în vremurile de restriște, atunci când toți ne erau potrivnici.
„Românii au aplicat ceea ce s-a numit politica faptului împlinit, au trecut peste voința Marilor Puteri”
Primul moment, cel de la 1859, “e o lovitură dată Marilor Puteri. Nu am urmat Europa, Europa atunci ne-a dat voie să facem o uniune numită Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești cu două guverne, două capitale, două parlamente, doi domnitori. Și atunci românii au aplicat ceea ce s-a numit politica faptului împlinit, au trecut peste voința marilor puteri. Românii au ales același domnitor. Soarta a vrut să fie Alexandru Ioan Cuza care imediat ce a fost ales și-a intrat în rol. Marile puteri au protestat spunând cu românii au greșit că au ales un singur domnitor. Mihail Kogălniceanu care i-a fost prim ministru a spus că a fost mare și drept”, a afirmat președintele Academiei Române, academicianul Ioan Aurel Pop.
A urmat momentul 1877. “Fără să întrebăm marile puteri, fără să ne permită Marile Puteri am proclamat Independența de Stat a României. Întâi la 9 mai prin glasul lui Kogălniceanu în parlament și în 10 mai când principele Carol a validat actul. Deci în 1877-1878 ne-am făcut destinul. Ce importanță avea acest lucru pentru ardeleni? Vestea independenței a venit aici, presa românească a reflectat-o, preoții la sfârșitul slujbei au trebuit să anunțe poporul că România e independentă și că de acum avem țară liberă spre care să gravităm. Și Ioan Slavici la Sibiu pe frontispiciul tribunei a scris: De acum pentru toți românii soarele la București răsare pentru că la București era în sfârșit o țară liberă, independentă, nu mai plăteam tribute nimănui și gândul a fost că trebuie să ne orientăm spre ceea ce e al nostru. Aici era Austro-Ungaria”, a continuat istoricul Ioan Aurel Pop.
Președintele Academiei Române a accentuat în a doua parte a conferinței că înainte de momentul de la 1918 s-au petrecut “mici lucruri, unele neobservate”. “De pildă, Cuza a vrut să facă monedă națională – leul, nu l-au lăsat, dar planul era făcut. L-a făcut Principele Carol. După independență s-a făcut Banca Națională, s-a proclamat regatul, s-a modificat Constituția din 1866, s-a făcut rețeaua de căi ferate, a început rafinarea petrolului, un avânt al economiei, țăranii erau proprietari. În 1914, jumătate din români au intrat în război. Mai mult de jumătate dintre români trăiau în Imperiul Austro-Ungar și în Imperiul Rusiei. Primii chemați la luptă au fost valahii. Au murit sute de mii de români până în 1916 când a intrat oficial România în război. În 1918 pe fundalul războiului care se termina fără să știm încă exact cine va câștiga a venit vestea că Basarabia se va uni cu România. A fost o bucurie extraordinară”.
„Credința poporului în binele țării s-a îmbinat cu credința în ajutorul Celui de Sus”
În 1 decembrie 1918, “mărita Adunare Națională de la Alba Iulia prin cei 1.228 de delegați cu drept de vot a hotărât Unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei, Maramureșului, cu România. Vă închipuiți ce entuziasm a fost atunci și ce mare bucurie. Toate marile puteri au rămas mirate. Cum adică? Românii aceștia dacă au intrat în război în 1916 și s-au sacrificat mai puțin ca noi, acum și-au realizat o țară care nu numai că s-a dublat, a crescut aproape de 3 ori. Dumnezeu așa le-a rânduit pe toate. Am fost ajutați și de istoria Antantei, și de sfârșitul Primului Război Mondial, am fost ajutați și de împrejurări. Și am fost ajutați și de Dumnezeu. Fără rugăciune nu am putut. La toate marile aceste adunări despre care v-am vorbit, preoții și ierarhii noștri au fost în frunte. Credința poporului în binele țării s-a îmbinat cu credința în ajutorul Celui de Sus. Din pricina aceasta, doi mari ierarhi -și-au adunat mâna la Alba Iulia (n.r. Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Miron Cristea, și Episcopul Greco-catolic, Iuliu Hossu) să arate forța de unitate a poporului român. Și această unitate când a funcționat, nouă ne-a mers bine. Ne-am făcut țara. Am făcut-o rău sau am făcut-o bine? Dacă Marile Puteri prin pacea de la Paris din 1919 ne-au dat dreptate și ne-au recunoscut țara cum am făcut-o noi în 1918 ce cuvânt avem noi să spunem că nu a fost bine? Prin urmare, forța acestui popor în momentele critice s-a dovedit extraordinară și am câștigat”, a completat istoricul Ioan Aurel Pop.
„Sunt vremuri de cumpănă… Să ne gândim la valori și virtuți și vom avea încredere… și speranță”
Ca o concluzie la tot ce s-a întâmplat de-a lungul istoriei, președintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop, a subliniat că românii au știut întotdeauna să îmbine “rezistența cu concilierea”. Și atunci au fost vremuri tulburi, la fel ca și acum, dar românii și-au păstrat încrederea că va fi bine.
„Am știut când să luptăm și când să ne plecăm. Câteodată trebuie ca omul să se plece, înaintea oamenilor, dar și înaintea lui Dumnezeu. Întotdeauna Marile Puteri au dictat soarta lumii. Și atunci, și acum. Suntem cel mai vechi popor creștin de aici, alături de greci care nu ne-am încreștinat prin voința unui conducător, cum au făcut ungurii, rușii, bulgarii. Noi ne-am creștinat și am primit cuvântul Domnului începând cu Apostolul Andrei, de aceea suntem o țară apostolică și avem o biserică apostolică și ne-am creștinat din aproape în aproape prin misionari care au venit de la sud de Dunăre, răspândind cuvântul Domnului în limba latină. Suntem singura ortodoxie latină și trebuie să ne ținem rangul. Să facem față în această parte de Europă, fiindcă încă suntem cel mai numeros popor din sud-estul Europei fără să îi socotim pe cei plecați. Trebuie să ne gândim că sunt vremuri de cumpănă. Datoria noastră în aceste momente este să ne gândim la valori și la virtuți. Și virtuțile sunt în primul rând cele creștine care sunt pomenite în cărțile sfinte. Dacă ne gândim la valori și la virtuți atunci vom avea și încredere și dacă vom avea încredere cu siguranță vom avea și speranță”, a concluzionat istoricul Ioan Aurel Pop.
La finalul conferinței, Preasfințitul Iustin, Episcopul Maramureșului și Sătmarului, i-a înmânat marelui istoric Academician Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române, „Crucea Voievodală Maramureșeană”, cea mai mare distincție a Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureșului și Sătmarului, ca recunoaștere a meritelor pe care le are față de credința ortodoxă strămoșească și față de istoria României.
