Drumul lung spre Cimitirul Vesel a început vineri seara, în Trenul festivalului, care a pornit de la Bucureşti spre Maramureş, tren la care s-au ataşat suplimentar două vagoane de dormit şi un vagon restaurant.
Alături de zecile de turişti a fost Peter Hurley, cu ţuică de creangă, cu muzică şi voie bună, atmosferă asigurată de fraţii Benţa (ceteră, zongură, dobă) gazdele festivalului de pe Bradova, Bârsana, 17-20 august.
”Printr-un efort comunitar strălucitor am ajuns aici” – spunea Peter Hurley, duminică seara, în deschiderea oficială, care a avut loc sus pe deal, lângă biserica veche din lemn din Valea Stejarului. ”Sunt sute de oameni implicaţi, care pun umărul ca să facă o roată să se învârtă. În special vreau să mulţumesc preşedintelui Consiliului Judeţean Maramureş, dl. Gabriel Zetea, care a înţeles din prima cât de frumos ar putea să fie evenimentul organizat în parteneriat cu Consiliul Judeţean Maramureş şi Instituţia Prefectului Judeţul Maramureş. Vin din Irlanda, o ţară care are foarte multe în comun cu România, unde locuiesc de 22 de ani. Grigore Leşe mi-a zis că această cultură tradiţională din România este funcţională, utilă. După 7 ani de cercetat şi călătorii prin ţară şi prin Maramureş, mă simt de parcă am scoate la suprafaţă o cultură mare cât Carpaţii, munţii care găzduiesc 3 milioane de români şi o cultură multimilenară, care nu se mai găseşte nicăieri în lume. Această cultură are o valoare inestimabilă.(…) În 3 ianuarie anul acesta s-a stins din viaţă Pătru Godja Pupăză, un mare om care a trecut pe lângă noi. De aceea am conceput proiectul Şcolii MOŞ PUPĂZĂ şi Satele Unite ale Maramureşului, în care s-au implicat 63 de sate (plus un municipiu). Dimineaţă, la Crăciuneşti, cei 35 de turişti cu care am fost acolo au putut vedea câtă bogăţie există în această cultură, dar şi câtă multă muncă pentru fiecare eveniment în care s-au implicat cele 63 de comunităţi dar şi primăriile, şcolile, Inspectoratul şcolar, prefectura judeţului, jandarmeria, poliţia, Electrica, Ambulanţa, Episcopiile ortodoxă şi greco-catolică. De ce un irlandez face aşa de mult pentru o ţară care nu este a lui? Acum 5 ani am fost cu Grigore Leşe în Irlanda, unde am văzut ruinele unei mănăstiri, abandonată de 1.500 de ani din care au rămas doar piatră pe piatră, ca un schelet. La noi, în Irlanda, avem aşadar oasele unei culturi tradiţionale care a trecut de foarte mult timp în istorie, ceva care la voi este încă în forma lui vie. Cum spunea tatăl meu, după ce a vizitat mănăstirile din Nordul României: Aici, flacăra monastică s-a aprins exact în momentul în care s-a stins la noi definitiv! Acest foc viu încă arde în această parte a Europei. Cea mai importantă provocare pentru România cred că este să menţinem această flacără, acest foc viu!”

Tot în deschidere a vorbit şi dr. Corneliu Ioan Bucur, fost director al Muzeului ASTRA din Sibiu, timp de 47 de ani: ”Asistăm împreună uimiţi, aproape cutremuraţi, de un exemplu pe care noi nu am fost în stare să-l dăm: nu avem forţa sinergiei pe care o declanşează Peter! În datina noastră străbună totdeauna a trebuit să vină unul de afară, un om străin de neam care să ne deschidă ochii deasupra a ceea ce avem noi. Şi asta nu datează de 22 de ani ci de 1.800 de ani! Suntem atât de pătrunşi de datul existenţial, de trăirea noastră de zi cu zi încât nu avem preocupare de a deschide ochi şi să pătrundem adânc în fiinţa neamului, pentru a vedea cu adevărat care este esenţa identităţii noastre, care este comoara realizată de-a lungul unei istorii şi care este singurul atestat în faţa istoriei universale care ne certifică, ne legitimează drept unul dintre cele mai înzestrate popoare din lume prin ceea ce am înfăptuit în toată existenţa noastră!(…)”
A urmat proiecţia unui film etnografic, special făcut anul acesta, despre cioplitorii din Valea Stejarului, şi două filmuleţe scurte cu şi despre Moş Pupăză. La final, Grigore Leşe a încântat sutele de spectatori şi enoriaşi veniţi la Slujba închinată Adormirii Maicii Domnului, cu un recital solemn de pricesne, la lumina lumânărilor.
Informaţii despre programul întregii săptămâni: www.drumullung.ro