Peste 50 de specialişti din universităţi, muzee, asociaţii de profil, instituţii de cercetare, reprezentanţi ai Ministerului Culturii şi ai Academiei Române au venit în zilele de 7 şi 8 noiembrie, în Baia Mare, pentru a participa la Sesiunea de comunicări ştiinţifice “Valorile satului românesc – trecut, prezent şi viitor”.
Sesiunea s-a desfăşurat pe mai multe direcții de cercetare: etnografie, educație muzeală, valorificarea patrimoniului muzeal, conservarea și restaurarea bunurilor muzeale, management și dezvoltare culturală.
„Eu cred că veşnicia s-a născut la sat, Aici orice gând e mai încet și inima-ți zvâcnește mai rar…”
Pentru că „în lumea satului, toate lucrurile bune se încep cu o rugăciune”, evenimentul a debutat cu o rugăciune şi cu mesajul venit din partea Preasfinţitului Iustin, episcopul ortodox al Maramureşului şi Sătmarului. „Trebuie să ne întoarcem la rădăcini”, a spus preotul Virgil Jicărean, accentuând că „trebuie să păstrăm aceste valori, ale satului, să fim conştienţi că ele încă ne reprezintă ca identitate”.
Decanul Facultăţii de Litere din cadrul Centrului Universitar Nord Baia Mare, conf. univ. dr. Anamaria Fălăuş, a completat că această comunicare interculturală “nu face altceva decât să ne aducă înspre redescoperirea propriei identităţi culturale”.
“Tema de dezbatere propusă este una amplă, e vorba de valorile satului românesc şi poziţia lui în trecut, în prezent şi viitor. În trecut, satul românesc a fost nu numai un spaţiu fizic, ci şi un univers al simbolurilor, al semnificaţiilor, o zonă aparte unde exista munca cinstită, comuniunea cu Dumnezeu şi natura, eu aş vedea acolo o simplitate care să sugereze un lucru bine făcut şi un lucru bine ştiut. Odată cu trecerea timpului aceste lucruri s-au pierdut, s-au diminuat, odată cu apariţia tehnologiei, odată cu globalizarea. Vă doresc să vă implicaţi, cineva a menţionat că nu mai e timp, cred că la sat am putea descoperi din acel timp pe care cumva l-am pierdut. Aşa cum spunea Lucian Blaga: Eu cred că veşnicia s-a născut la sat, Aici orice gând e mai încet și inima-ți zvâcnește mai rar, ca și cum nu ți-ar bate în piept, ci adânc în pământ undeva. Cred că satul trebuie redescoperit şi trebuie să îl aducem în momentul actual. Cred că trebuie să regândim puţin şi să colaborăm să îl aducem în secolul nostru, poate în secolul vitezei, să reuşim să unim trecutul cu prezentul pentru a oferi celor buni, viitorul”, a subliniat conf. univ. dr. Anamaria Fălăuş.
În deschiderea evenimentului, cei prezenţi şi-au exprimat preţuirea faţă de modul în care e manageriat Muzeul Judeţean de Etnografie şi Artă Populară Maramureş, prin managerul Monica Mare. De altfel, aceasta a primit din partea Episcopiei Ortodoxe a Maramureşului şi Sătmarului medalia omagială Justinian arhiepiscopul în semn de apreciere şi preţuire pentru activitatea derulată.
“Maramureşul este cetatea din Nord care ne apără”
Academicianul Marius Porumb, directorul Institutului de Arheologie şi Istorie a Artei din cadrul Academiei Române, filiala Cluj-Napoca, a precizat că “muzeul păstrează un tezaur artistic valoros. Ceea ce faceţi cu Muzeul de Etnografie este un lucru minunat pentru că muzeul din Baia Mare e relativ tânăr, dar în acelaşi timp are pe Dealul Florilor o minunată rezervaţie de arhitectură, care dacă nu ar fi, nu ştiu dacă azi am mai găsi mare lucru să aducem de pe teren. Toate muzeele sunt de fapt tezaure care tezaurizează lucruri care dacă nu erau în muzee, se pierdeau. E mare lucru că sunt salvate într-un loc unde lumea vine şi le admiră”.
Directorul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Maramureş, Aura Pintea, a amintit despre finanţarea importantă pe care Muzeul Judeţean de Etnografie a obţinut-o de la Ministerul Culturii, iar directorul Bibliotecii Judeţene “Petre Dulfu” din Baia Mare, dr Teodor Ardelean, a subliniat că “sunt mulţi care ne văd ca pe o povară bugetară. Mulţi dintre cei care ne conduc nu ştiu ce rost avem. Sunteţi nişte oameni binecuvântaţi şi nişte fericiţi, întrucât aţi trecut de acolo din acea celulă în care se mişcă oamenii care nu sunt în stare decât să pună în practică egoismul, egolatria şi faceţi lucruri de obşte pentru obşte, servind o instituţie cu misiune specială, dar servind în instituţie”.
Concluzia sesiunii a fost una optimistă, academicianul Marius Porumb l-a citat în acest sens pe marele istoric Nicolae Iorga care spunea despre Maramureş că “este cetatea din Nord care ne apără.”
