Încep acest editorial despre numărul pe luna octombrie al revistei de cultură NORD LITERAR cu o urare: La mulți ani, Ioan Groșan! Chiar dacă evenimentul s-a întâmplat! Pentru mine, prozatorul, născut în Mogoșești, în 3 octombrie 1954, face parte din patrulaterul epic al Nordului: Alexandru Ivasiuc, Augustin Buzura, Nicolae Breban și, evident, Ioan Groșan. Scriitorul a venit cu o voce nouă în literatura contemporană. Fiind înzestrat cu un har narativ cu totul deosebit, cu o bună cunoaștere a subtilităților lumii în care ne ducem veacul, scrisul lui este lejer, hâtru, dar cu valențe epice care-i dau personalitate. A venit în literatură cu vocația întemeierii unor genuri care l-au făcut să fie autorul cu identitate narativă ce a provocat multe insomnii criticii literare.
Ion Vartic spune: “Parodist îndrăcit și crud al oricăror conveniențe sociale și culturale, îmbibat de subtile iluzii și referințe livrești, Ioan Groșan este și un sclipitor dramaturg postmodernist”. Mai multe puteți afla din articolul din revistă semnat de Gheorghe Pârja. Să ne trăiești, prietene! Cei 70 de ani sunt cununa ta de lauri. Noi, maramureșenii, te prețuim! Ai sfințit un loc privilegiat în dicționarul literaturii române. Dar să derulăm sumarul acestui număr. Poemul lunii este semnat de poetul Echim Vancea. Criticul Irina Petraș continuă demersul ei despre răspunsuri și răspundere, aruncând o ochire istorică spre premiile literare, aducându-ne aminte că primul premiu literar a fost acordat lui Timotei Cipariu, în 1868, pentru Gramatica limbii române.
Eseistul Ion Papuc își amintește de o replică de altădată, venită din partea lui Matei Călinescu. Martor literar, scriitorul francez Alain Robbe-Grillet. Universitarul Gheorghe Glodeanu continuă comentariile la romanul „Casa din Strada Sirenelor”, de Octavian Soviany. Colega Delia Munteanu publică partea a doua a recenziei la volumul „Călătorie în Grecia”, de Ion Papuc. Daniela Sitar-Tăut analizează cartea „Paranormal. Cluj/Transilvania”, de Sorin Grecu, recent lansată în Baia Mare. Autorul este confident, reporter, mediator sau protagonist al întâmplărilor ciudate, care ne transformă în părtașii unor fenomene stranii, petrecute, în mare parte, în perioada în care era om de televiziune. Personajele aparțin unui univers cuprins de senzațional.
La consacrata rubrică Orfeu publică poeme Aura Christi, redactor-șef al revistei „Contemporanul”. Omul de strajă lucidă, Lucian Perța, este la datorie cu parodia cuvenită. Istoricul Ovidiu Pecican continuă cronica în piatră a lui Radu de la Afumați. Gheorghe Pârja continuă serialul care se referă la scriitorii din Cernăuți. În acest număr este prezentat poetul Mircea Lutic, plecând de la antologia lirică „Punctul Omega”, carte îngrijită de Ștefan Hostiuc. Cronicarii contemporani l-au pus pe Lutic în icoana spiritului românesc, care s-a ridicat prin înțelepciune, prin angajarea scrisului său pe direcția misionară a păstrării nealterate a ființei neamului din care se trage. Pentru mine, poezia lui Mircea Lutic este o metaforă a vieții. Dana Buzura-Gagniuc recuperează actualitatea culturală recentă, în care revista a fost implicată, pornind de la bogăția cuvântului și ajungând la bogăția toamnei în Maramureș.
Prin texte incitante este ilustrat Concursul „Cărțile anului”, o emblemă a revistei. Este descris cu emoție momentul în care scriitorului Vasile Igna i s-a acordat Titlul de Cetățean de onoare al județului Maramureș. Este publicată lista cu premiile de la Cărțile anului. Sunt evocate cele două evenimente literare desfășurate la Sighetul Marmației și la Desești: Festivalul de Poezie și Serile de Poezie. Scriitorul Horia Bădescu descrie atmosfera și semnificația manifestării din satul de pe Mara. Vorbește despre satul universal al poeziei și al umanității, cu sufletul spălat de apa amurgului. O corespondență din Perugia o datorăm profesorului și eseistului Viorel Igna, care scrie despre Simone Weil și lumea modernă. Viorel Igna este stabilit de mai multă vreme în Italia.
Colega Raluca Hășmășan face un portret concis criticului literar și jurnalistului Augustin Cozmuța, care în luna noiembrie ar fi împlinit 80 de ani. Nu uit a spune că el s-a numărat printre redactorii fondatori ai revistei noastre. O pagină de poezie se constituie într-un omagiu adus poetei Ileana Roman (1940-2024). Criticul și istoricul Constantin Cubleșan scrie despre Ben Corlaciu, despre poezia lui dramatică, uneori tragică. Ion Istrate ne prezintă un nou ethos poetic feminin, Laura Muntean. Semnează proză George Dimitriu și Eram Iura, elevă din Bistrița. O pagină de poezie este onorată de poeții Lucia Bibarț, Carolina Baldea și Radu Botiș. Destoinica noastră colaboratoare, Dalina Bădescu, evocă o întâlnire cu George Apostu.
La rubrica traduceri, Mariana și Valeriu Stancu ni-l prezintă pe poetul italian Giuseppe Bova, cu care m-am întâlnit la Festivalul de la Iași. Revista este ilustrată cu exponate ale Muzeului Județean de Istorie și Arheologie din Baia Mare. Prezentarea artistică aparține artistului plastic Mircea Bochiș. Acest număr, pe care vi l-am prezentat, se află în câteva chioșcuri de presă din Baia Mare. Cine cere primește!
