Depozitul ecologic – un proiect complex, intens dezbătut

Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Maramureş este un proiect aflat în derulare, complex, scump, dar şi în mare întârziere. De asemenea, fiind conturat în urmă cu ani buni, unii spun că, în momentul actual, nu oferă chiar cele mai bune soluţii tehnice de colectare, depozitare şi sortare a deşeurilor menajere.

Unii primari din judeţ, care ar urma să beneficieze de pe urma serviciilor oferite de noua investiţie, sunt sceptici în privinţa finalizării lucrărilor, dar şi în ceea ce priveşte buna funcţionare a depozitului ecologic: „Din punctul meu de vedere proiectantul care a întocmit documentaţia nu a ţinut cont de toate elementele. Pe de altă parte, proiectul este vechi, are opt ani de când a fost pus pe hârtie, aşa că în ziua de astăzi este demodat. Deci eu am o reţinere, am rezerve mari şi nu cred că va reuşi acest proiect, nu se va ajunge la o finalitate care să fie în folosul oamenilor, având în vedere cheltuielile care urmează”, a declarat Gavril Ropan, primarul din Coroieni.

Tarifele prea mari ar determina unele administraţii să se retragă din proiect

Primarul din Coroieni spune că se va retrage din acest proiect în momentul în care tarifele pentru colectarea deşeurilor vor deveni mai mari decât în prezent: „Nici nu poţi să impui taxe mari pentru ca tu să duci gunoiul din Coroieni în Fărcaşa în cazul nostru. Asta implică mari costuri care, într-un final, se răsfrâng asupra populaţiei. Eu am fost de acord cu toate propunerile asociaţiei, dar în momentul în care voi constata că toate cheltuielile legate de transportul deşeurilor menajere sunt mari pentru populaţia din comuna noastră, atunci o să mă retrag din asociaţie. Pot face acest lucru deoarece noi avem două maşini de transport deşeuri, puţine comune au aşa ceva, avem licenţă de exploatare, avem toate autorizaţiile de la Mediu. Mai mult, pe lângă că momentan ne facem singuri serviciul de salubrizare şi transport al deşeurilor, mai deservim alte comune: Groşii Ţibleşului, Suciu de Sus. Băiuţ profită, de asemenea, de licenţa noastră. Deci iată că am putea să găsim o altă formulă prin care să facem acest serviciu pe Ţara Lăpuşului. Şi oraşul Târgu Lăpuş are serviciu autorizat şi este chiar mai avansat decât noi. Deci există o variantă în zona noastră. Poate că în viitorul apropiat eu aşa prevăd că va evolua trendul, încât aceste deşeuri vor fi incinerate şi chiar vor produce energie, biogaz. Acesta va fi viitorul, spun eu, pentru că noi, administraţiile locale, trebuie să căutăm soluţii nu cum să majorăm tarifele, impozitele şi taxele, ci trebuie să venim în folosul cetăţenilor. Asta este obligaţia morală a unui primar, preşedinte de consiliu”, a conchis primarul din Coroieni.

Administraţiile au deja servicii proprii de salubrizare

La fel ca şi în cazul comunei Coroieni, oraşul Şomcuta Mare are serviciu autorizat de salubrizare. Astfel, primăria colectează şi transportă deşeurile menajere în regie proprie: „Nu ştiu când va fi şi funcţional Sistemul Integrat de Management al Deşeurilor în judeţul Maramureş. Noi avem serviciul nostru de salubrizare, avem două ma­şini, şoferi, oameni angajaţi. Deocamdată transportăm gunoiul în Baia Mare. Dar nu ştiu ce se va întâmpla când se va închide groapa de gunoi de aici şi nici când se va deschide dincolo. Eu sper doar să nu păţim ca şi Clujul, să închidem depozitul din Baia Mare şi să nu fie deschis celălalt, de la Fărcaşa. Eu am făcut şi anul trecut nişte demersuri către asociaţie pentru că nu mi se pare normal ca unul privat care vine să ia banul de la primărie, iar administraţia locală va recupera apoi banii de la cetăţeni. Eu am iniţiat un proiect de hotărâre de consiliu local în anul 2008 dacă nu mă înşel, pentru delegarea de gestiune, să externalizăm serviciul acesta. Vreau să vă spun că niciunul dintre operatorii pe care i-am contactat nu a vrut să facă treaba asta, aşa că atunci am renunţat la idee. Am făcut în schimb demersurile pentru autorizarea serviciului nostru, l-am autorizat şi acum ne facem noi salubrizarea”, a spus Ioan Buda, primarul oraşului Şomcuta Mare.

Incertitudini în privinţa finalizării proiectului

Nici primarul comunei Valea Chioarului nu vede cu ochi buni finalizarea şi funcţionarea depozitului ecologic de la Fărcaşa. Şi aici, însă, există o alternativă: „Nu privesc cu ochi buni Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor. Sincer vă spun. Nu cred că se va finaliza şi va deveni funcţional. Cel puţin nu repede. Poate în cinci ani de acum înainte. Ce vom face cu deşeurile menajere pe viitor, încă nu ne-am gândit. Noi, în acest moment avem contract cu o firmă din Satu Mare şi vom continua cu ei, cât timp nu se va merge centralizat la nivel de judeţ. Unul dintre motive este şi faptul că ei au un preţ mai bun. Dacă discutam cu operatorul actual din Baia Mare să ne transporte aceeaşi cantitate de deşeuri, preţul era dublu faţă de cei de la Satu Mare. Deci ne descurcăm cât mai ieftin”, a precizat şi Ioan Burde, primarul comunei Valea Chioarului.

Sistemul de Management al Deşeurilor, finalizat în proporţie de 50%

Lucrările la proiectul depozitului ecologic, cu tot ceea ce înseamnă, inclusiv rampele de transfer din întreg judeţul, au ajuns undeva la 50%. Autorităţile judeţene caută însă soluţii complementare la această problemă, depozitul oferind doar o rezolvare parţială a gestionării deşeurilor: „Per total, Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor, proiect de peste 50 de milioane de euro, se află undeva la 50% realizat. Unele contracte şi lucrări sunt finalizate în proporţie de 100%. În alte zone, cum ar fi amplasamentul de la Fărcaşa, sunt efectuate puţin peste 20%. Exact la asta am lucrat în perioada aceasta, la accentuarea ritmului lucrărilor aici. Au existat unele probleme la amplasament în Fărcaşa, au fost şi alunecări de teren aşa că am avut o reproiectare efectivă a amplasamentului. Termenul de finalizare acceptat de finanţator este luna octombrie 2016. Sigur, având în vedere graficul după care se derulează în prezent lucrările nu pot spune că suntem optimişti în ceea ce priveşte finalizarea depozitului la acest termen. Dar important este alt prag, iulie 2017, atunci când toate depozitele neconforme din ţară, deci inclusiv din Maramureş, trebuie închise. Eu sper ca până atunci depozitul ecologic de la Fărcaşa să devină funcţional, altfel avem o mare problemă. De asemenea, în perioada următoare vom îmbunătăţi sistemul actual, pentru ca acesta să ofere soluţii mai complexe în ceea ce priveşte colectarea şi sortarea deşeurilor, pentru că există şi alte metode mai moderne care se practică la ora actuală în Europa. Asta deoarece depozitul nostru va rezolva doar parţial problema deşeurilor. În ceea ce priveşte finanţarea, avem speranţe că atât Ministerul Fondurilor Europene, cât şi Ministerul Mediului vor prelungi termenul de finalizare din acest an”, ne-a explicat Gabriel Zetea, preşedintele Consiliului Judeţean Maramureş.

Totuşi, ce nu înţeleg unii primari este faptul că ei sunt membri în ADI De­şeuri, dându-şi girul pentru proiectul cu pricina în forma actuală. Cert este că dacă Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor în judeţul Maramureş se va finaliza, va fi un lucru bun pentru noi deoarece va rezolva, în mare parte, problema deşeurilor menajere. Bunul său mers va ţine de cât de civilizat va şti fiecare să fie, separând deşeurile pe categorii: metal, hârtie, plastic, materiale compostabile şi materiale nereciclabile. Dacă cetăţenii judeţului vor face acest lucru, atunci întreg sistemul de gestionare a deşeurilor va funcţiona.