O prezentare de carte de memorialistică într-o atmosferă încărcată de emoţie şi vibraţii sufleteşti a avut loc la Biblioteca Judeţeană “Petre Dulfu” din Baia Mare. Volumul “Călăraşii şi Renaşterea Naţională” aparţine autoarei Eugenia Bulat, membră a Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova şi România.
Cartea este una de istorie, dar şi de memorialistică, autoarea fiind “o culegătoare de mărturisiri de la alţii, rostiri şi pomelnice de lucruri frumoase, statornice ale unor mărturisitori”, după cum a remarcat directorul Bibliotecii Judeţene „Petre Dulfu” din Baia Mare, dr. Teodor Ardelean.
„Cartea este frumoasă, dar foarte obositoare la citit. Sunt atât de multe lucruri care trebuie reţinute, asumate şi asimilate din tot ce se scrie şi ele sunt împotriva felului firesc al istoriei de a sedimenta lucrurile. Istoriile concentrează, strâng în structuri cât mai mici, evenimentele. Lucrările memorialistice dau detalii foarte mari, importante”, a adăugat Teodor Ardelean.
La rândul său, istoricul Viorel Ciubotă a accentuat că „ne aflăm în faţa unei cărţi de istorie orală valoroasă care ar trebui citită de noi toţi”. Citându-l pe scriitorul şi omul politic, Ion Hadârcă, istoricul Viorel Ciubotă a arătat că „vorbim de o carte răvăşitoare, uluitoare sub toate aspectele. Ea pune în faţa noastră cum am fost noi atunci cu 30 de ani în urmă şi nu poţi numai pur şi simplu să o răsfoieşti. Cartea este una a demnităţii trezite, redeşteptate, a demnităţii înălţătoare şi care ne înalţă. Nu cred că este un alt mod de sărbătorire a celor 30 de ani de independenţă aşa cum este ea, cum am votat-o noi, decât această carte”. Iar academicianul Ion Cimpoi puncta că „această istorie este absolut necesară. Este cea care vine să ne pună în lumină adevărata istorie, istoria vie”.
În cadrul evenimentului a avut o intervenţie ziaristul şi scriitorul Gheorghe Pârja, cel care a surprins într-un volum „Ochii Basarabiei”. Jurnalistul a povestit una din „aventurile” sale în Basarabia. La începutul anilor ’90 a adus 40 de copii din Basarabia, în vacanţă, în România. A fost impresionat de încrederea pe care i-au acordat-o părinţii acestor copii în acel moment, a descoperit atunci simplitatea acelor oameni atât de greu încercaţi.
Momentele de emoţie au fost completate de Patricia Flontaş, elevă a Şcolii Gimnaziale „Lucian Blaga”, care a făcut inimile celor prezenţi să vibreze de emoţie în momentul interpretării cântecului „Inimă nu fii de piatră”.
De altfel, acest moment artistic l-a determinat şi pe moderatorul evenimentului, Teodor Ardelean, să mărturisească despre cartea Eugeniei Bulat că „această carte se şi cântă. Eu când am parcurs-o am şi cântat. Am cântat de dragul acelui cântec pe care l-am ştiut şi nu l-am ştiut, îl ştiam cu un text scurtat şi l-am învăţat de la o bibliotecară din Ungheni în 1991 când mergeam cu troiţa, Când a fost să moară Ştefan”. Ca să fie şi mai convingător, dr. Teodor Ardelean a şi cântat în faţa publicului, cei prezenţi fiind surprinşi, dar şi încântaţi să îl descopere pe directorul Bibliotecii Judeţene în acea ipostază inedită.
Concluzia evenimentului a fost că „în mod cert în Basarabia, scriitorii sunt cei care au bătut întâi clopotele… În Basarabia lucrurile au specificul lor, poate şi prin acest fapt: scriitorii basarabeni urcă pe scara lui Iacov direct în registrul clasicilor români”.
