• ”e o tragedie!”, avertizează Dan Benga, șeful Serviciului Salvamont
• în urmă cu două săptămâni, un turist german aflat în drumeție în Munții Maramureșului a găsit un cadavru. Avea alături o sticlă cu apă cu însemne ucrainene. Ulterior, poliția a găsit pașaportul celui decedat. Era născut în 1988… La câteva zile, un alt tânăr ucrainean era găsit mort în munți. Avea 33 de ani.
• ”persoană de origine ucraineană rătăcită în Munții Maramureșului. Echipa de prim răspuns a Serviciului Salvamont Maramureș este în drum spre zona indicată”
Astfel de notificări prin 112 au devenit, în ultimul an și jumătate, normalitate. Ucraineni, tineri îndeosebi, ce fug din calea războiului, din zonele de conflict. Ajung speriați, total nepregătiți, în Munții Maramureșului, unde întâmpină cele mai aspre condiții posibile. Se rătăcesc, se accidentează. Unii refuză ideea de fi ajutați fiindu-le frică de repercusiuni. Unii mor. Alții, speriați, cer ajutorul. Iar singurii specializați care pot ajunge în astfel de situații la ei sunt salvatorii de la Serviciul Public Salvamont Maramureș.
• intervenție de 130 de ore, pornită în Ajunul Crăciunului…
”Din momentul în care a pornit acest război, Rusia-Ucraina, am avut nenumărate apeluri, nu am neapărat un număr al lor. Cert e că avem undeva la două apeluri pe săptămână. Foarte mulți trec munții, se descurcă, dar sunt unii care ajung în imposibilitate și e foarte important pentru ei să se salveze”, explică Dan Benga, șef Serviciu Salvamont Maramureș.
În astfel de circumstanțe, Serviciul Salvamont Maramureș a trecut prin cea mai lungă și dificilă intervenție pe care a avut-o vreodată.
”S-a întâmplat în după-masa de 24 decembrie 2022. În Ajunul Crăciunului, am primit un apel, la ora 15, care ne anunța că sunt vreo 17 ucraineni care au trecut munții. Câțiva s-au întors, unii erau răniți, unul era dispărut, vreo șase erau relativ în regulă. Dar nu voiau să își dea detaliile, coordonatele. Acțiunea a durat peste 130 de ore timp în care a fost folosită toată logistica: avion cu termoviziune noaptea, elicopter militar, elicopter SMURD, Poliția de Frontieră, ISU, Jandarmeria, Poliția Națională, inclusiv localnici. Toate forțele implicate”, relatează Dan Benga.
•”vin în cizme de gumă, cu mâinile goale și fără condiție fizică”
Un aspect important observat de salvatorii de la Salvamont Maramureș e că acești ucraineni care trec granița prin munți nu sună niciodată personal pentru a-și anunța situația autorităților. Întotdeauna, împrejurările sunt intermediate de rude, prieteni, cunoscuți care sunt deja peste hotare.
De multe ori, coordonatele, locațiile sunt transmise greșit, nu în timp real, iar aceste circumstanțe îngreunează misiunea de salvare.
”Acțiunile noastre au loc pe granița Maramureșului cu Ucraina, în Munții Maramureșului, pe vârfurile Pop Ivan, Șerban, Farcău, Polonica; sunt foarte multe locuri în care suntem solicitați. Toată granița este, undeva, la 165 de kilometri liniari, iar condițiile sunt extreme, la altitudini de 2.000 de metri. În unele locuri, spre exemplu, poți coborî doar cu coarda, te poți descurca doar dacă ai făcut alpinism. Spre exemplu, am coborât pe unul dintre cei care intraseră în hipotermie și o distanță de un kilometru și 760 de metri am parcurs-o în 10 ore și jumătate cu echipament, corzi etc.”, punctează șeful Serviciului Salvamont Maramureș.
În astfel de împrejurări dificile date de munte și condiții meteo limită (frig, zăpadă, ceață etc.), ucrainenii parcurg acest traseu al vieții și al morții total neechipați.
”Ei, săracii (ucrainenii, n.r.), vin în cizme de gumă, cu mâinile goale și fără condiție fizică. Nu am văzut pe nici unul să fi fost echipat măcar cu niște bocanci corespunzători, echipamente cât de cât mai profesionale, și aici vorbesc de o bluză termică, o haină de vânt, o haină de ploaie. Vin exact ca și cum ar fi luați de pe stradă și duși pe munte”, povestește Dan Benga.
• un stereotip aparte al apelurilor
Cei care sunt preluați de Salvamont Maramureș rămân în continuare reticenți, în ciuda prieteniei oferite de salvatori. Ucrainenii care, totuși, își împărtășesc experiența oferă detalii greu de digerat.
”Ne-au spus că i-au luat dintr-un bar, cei de la poliția militară, i-au dus la cazarmă, le-au dat haine de armată, puști pentru a fi trimiși pe front. Iar unul dintre ei era, de meserie, zugrav. A spus: ”Am preferat să fug!”. Și vin din toate zonele, Kiev, Bahmut, mai ales din zonele de conflict clar. Noi mergem să le dăm primul ajutor, nu avem alte obligații sau competențe, dar le e frică să vorbească. E o mare dramă prin care trec, o tragedie!”, subliniază șeful Serviciului Salvamont Maramureș.
Un alt stereotip care apare în cazul ucrainenilor e cel legat de ora la care se primesc apelurile în care se solicită salvarea lor.
”Săptămâna trecută am avut trei apeluri, în trei zile diferite. Culmea e iar o chestie pe care pot să trec ca un stereotip: toate apelurile vin după masa, spre seară, niciodată dimineață, ca să putem merge pe zi. Apelurile vin seara și e greu. Avem resurse umane, băieți care s-au dus în fiecare intervenție, toată noaptea. E munca noastră, e ceea ce ne place, suntem profesioniști, nu putem sta deoparte, indiferent că e ucrainean, alt străin ori român”, spune Dan Benga.
• ”sunt niște zone abrupte, cu stânci alunecoase, unde, dacă ai făcut un pas greșit, ai murit”
Mai mult, Serviciul Salvamont Maramureș a gândit și acțiuni de prevenție, dată fiind situația îngrijorătoare de la graniță.
”Am fost în zona de graniță, am dus materiale. Pentru că și pentru noi este o expunere, e siguranța salvatorului. Am fost nevoiți, într-una dintre zile, când a fost intervenția mare, să ne retragem pentru că era viscol, ceață de nu vedeai la niciun metru și nu poți să îți expui oamenii în teren. Aici e vorba și de siguranța și de sănătatea salvatorului de care trebuie să ai grijă”, arată șeful Serviciului Salvamont Maramureș.
De asemenea, salvatorii au pus stâlpi și semne cu pericol de moarte în zonele în care ar putea apărea ucraineni. Dar și vizibilitatea depinde de condițiile meteo.
”Depinde cum e vremea pentru că, dacă e ceața sus și nu vezi la un metru, nu vezi nici stâlpii. În Munții Maramureșului, spre exemplu, unde am avut intervenția, sunt cinci văi, separate una de cealaltă, pe care poți să ajungi până în vârf. Pentru fiecare dintre ele ai nevoie între 18 și 24 de ore ca să te duci până sus și să cobori. Iar aici vorbesc despre oameni antrenați. Practic, e imposibil. Sunt niște zone abrupte, cu stânci alunecoase, unde, dacă ai făcut un pas greșit, ai murit”, atrage atenția Dan Benga.
• ”puteam fi noi în locul lor, puteau fi copiii noștri în locul acestor băieți”
Aceste situații-limită în care se pun ucrainenii reprezintă, practic, o altă fațadă a războiului. Una deosebit de tragică, ale cărei dimensiuni nu le poate nimeni exploata ori măsura.
”Atâta timp cât va exista războiul, aceasta este o altă latură nevăzută care produce victime și este o parte foarte tragică care te face să te întrebi, retoric, dacă pe front ar fi avut șanse mai mari să trăiască. E destul de grav și sensibil ce se întâmplă, dar cu toate informările pe care le-am făcut, nu țin cont (ucrainenii, n.r.) probabil pentru că sentimentul lor e unul mai puternic”, mărturisește șeful Serviciului Salvamont Maramureș.
Acești salvatori văd astfel de drame zi de zi, iar efectele se imprimă, vrei-nu-vrei, în minte și suflet.
”E situația unui băiat, care a trebuit să coboare pentru a se salva, tatăl lui a rămas sus pe munte și a murit. Sora, care era trecută pe la vamă, aștepta în Vișeu și întreba unde e tatăl lor. Dar băiatul a trebuit să aleagă între a se salva pe el sau să moară cu tatăl lui. Acestea sunt drame. Încercăm să ne detașăm, ne consiliem unul pe altul, e greu. În serviciul acesta, încerci să nu mai pui la suflet și să te detașezi ca un profesionist, dar rămân urme, e normal, ne impresionează drama aceasta, puteam fi noi în locul lor, puteau fi copiii noștri în locul acestor băieți”, conchide Dan Benga.
Atât ca suport finaciar, cât și logistic, Serviciul Salvamont Maramureș are tot sprijinul Consiliului Județean Maramureș, dar și al secretarului de stat Raed Arafat.
Material realizat cu sprijinul unei burse din cadrul proiectului „Înțelege ca să ajuți. Perspectiva refugiaților ucraineni în media” derulat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) și Fundația Friedrich Naumann pentru Libertate România și Moldova
