„Culoarea care a fascinat oamenii, începând din zorii civilizației umane, este roșu. Aceasta continuă și în prezent să exercite o mare atracție asupra ființelor umane, lăsându-și amprenta asupra tuturor culturilor popoarelor mapamondului”.
De asemenea, “în ansamblul de credințe care fundamentează arta tradițională creștină, roșul este culoarea sângelui jertfei lui Hristos pe cruce, dar și culoarea iubirii biruitoare prin miracolul Învierii Mântuitorului”. Pornind de la această semnificaţie, artistul fotograf, Tudorel Ilie, a avut ideea de a organiza la Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” din Baia Mare, în Săptămâna Patimilor, o expoziţie de fotografii prin care scoate la lumină „Roşul tradiţional românesc”.
Tradiţii de Paşti, „predate” participanţilor la vernisaj
Artistul fotograf Tudorel Ilie” şi-a făcut un obicei din a marca deschiderea expoziţiilor personale într-un mod aparte. Obişnuieşte să aducă la evenimentele sale oameni de valoare din lumea satului tradiţional care duc moştenirea culturală mai departe. La fel s-a întâmplat şi în cadrul vernisajului expoziţiei de artă fotografică „Roşu tradiţional românesc”. Evenimentul, organizat în Săptămâna Patimilor, la Salonul Artelor din cadrul Bibliotecii Judeţene „Petre Dulfu” din Baia Mare, a debutat cu un moment de reculegere ţinut în memoria a două Tezaure Umane Vii din Maramureş care au părăsit lumea pământească: rapsodul Nicolae Piţiş şi meşterul popular, Dumitru Pop Tincu. Apoi, participanţii au putut vedea o demonstrație de încondeiere a ouălor de Paște la care au participat: meșterul olar Vasile Chira din Cărbunari, Călina Mârzac cu fiica Ilinca și Reghina Cosma din Rogoz (Țara Lăpușului).
„E o invitaţie să ne amintim de copilăria noastră, de importanţa culturii tradiţionale, care este identitatea noastră ca popor şi să îi admirăm pe aceşti oameni minunaţi care fac ceva ca tradiţiile noastre româneşti să fie conservate, să meargă mai departe, să se bucure de ele şi urmaşii noştri”, a subliniat artistul fotograf, Tudorel Ilie.
Considerat un ambasador al turismului maramureşean, ceramistul Vasile Chira a adus ouă din ceramică vopsite în roşu, marcate cu diferite simboluri.
„Mi-a luat puţin timp până să ajung la această creaţie. E destul de greu de făcut la Roata Olarului. Putem vedea o înviere a naturii, o regenerare în aceste ouă. Toate culorile primăverii sunt aşezate pe ou. Ochiul fotografului a reuşit să le colecţioneze pe cele mai bune dintre ele. Şi îmi e tare drag să mă uit la ele. Mi-am propus ca în viitor să fiu mai grijuliu cu simbolurile, să transmitem sensul mesajului pe care îl poartă oul, de Paşti şi de primăvară”, a punctat Vasile Chira.
Reghina Cosma din Rogoz a venit cu tradiţionala pască, frământată chiar de ea. De asemenea, a vorbit despre metoda împistririi ouălor.
“La noi în Rogoz când venim de la Înviere întâi dăm cioacă cu oul, apoi mâncăm pască cu vin. Noi vopsim ouăle în roşu. Mai folosim culorile primăverii, dar în general ouă roşii. La împistrit folosim condei, ceară de albine, lumânare. Folosim la vopsit coji de ceapă şi sfeclă. Avem biserică UNESCO în Rogoz, ducem tradiţia mai departe. Au venit şi acum copii din Bistriţa, din Târgu Jiu, ne vizitează, învaţă la şcoală. Mulţi copii au învăţat la şcoală şi au dragoste pentru aşa ceva”, a subliniat Reghina Cosma.
Atmosfera pascală a fost întregită de pricesnele cântate de interpreții de muzică populară Rafila Bărbos și Valeria Dancoș din Cernești, Onișor Pop, originar din Groșii Țibleșului.
„Roşu dă sens”, vorbeşte despre lumină
Expoziţia a continuat cu explicaţiile specialiştilor în domeniu despre culoarea roşu, „prima culoare percepută de ochiul omenesc în cadrul evoluţiei speciei umane”.
Culoarea roşu este asociată cu tradiţiile de Paşti, dar culoarea se regăseşte şi în obiceiurile de Crăciun şi în costumul românesc. “În lumea satului românesc există credința că ouăle de Paști s-au înroșit de la sângele care a picurat din rănile lui Iisus Hristos, crucificat pentru mântuirea lumii. De aceea oul roșu are puteri miraculoase, de protecție și de vindecare, împotriva bolilor. Oul roșu te ferește de toate relele, fiind aducător de sănătate, frumusețe, fericire și spor în toate”, a explicat Tudorel Ilie.
„Suntem obişnuiţi să spunem că cele trei culori esenţiale din costumul popular românesc sunt roşu, alb şi negru, în condiţiile în care negru şi alb sunt nonculori. Albul este fundalul, câmpul pe care se desfăşoară întreaga poveste, este albul pânzei obţinută din sămânţa de cânepă. Pe măsură ce apar alte elemente noi, inovaţia, de exemplu bumbacul, lucrurile se dezvoltă în altă direcţie. Pe pânză se va scrie întreaga poveste, întregul limbaj… Pe de o parte, vorbim despre roşul vibrant, viu, masculin care transmite energie, este pus sub semnul soarelui, exprimă iubire, tinereţe şi este o valenţă a acestui roşu, roşu diurn care este completat de roşu nocturn, principiul feminin ce reprezintă misterul, taina. Îl completează în mod fericit pe celălalt. În creaţia populară românească observăm ambele valenţe”, a spus lect. univ. dr. Natalia Lazăr.
La rândul său, conf. univ. dr. Delia Suiogan a adăugat că „roşu nu a fost considerat niciodată baza lucrurilor, ci a reprezentat forme. Întotdeauna s-a construit pe baza alb sau negru, îl găsim în relaţie cu albul ca bază, dar şi în relaţia cu negrul…În relaţia lor cu roşu, îşi dublează semnificaţia, îşi adaugă sens, datorită acestui element care vine să vorbească despre lumină, în relaţie cu alb şi negru. Când merg în sate şi întreb cum se obţin culorile întotdeauna primesc acelaşi răspuns: e cel mai greu de obţinut şi mereu iese altă nuanţă”.
Expoziţia personală de artă fotografică itinerantă „ROȘU TRADIȚIONAL ROMÂNESC” se desfășoară în cadrul proiectului cultural „Zestrea Vie Românească”. Expoziția include o selecție de 75 de instantanee din toate zonele etnofolclorice ale Maramureșului și din regiunile țării şi îşi propune să facă cunoscută publicului larg importanța, frumusețea și semnificațiile culorii roșu în cultura și arta tradițională românească. Fotografiile pot fi admirate până în data de 22 aprilie. Ulterior, expoziția urmează să parcurgă toate regiunile istorice ale României, ajungând şi la cele mai importante centre ale diasporei româneşti din Europa şi din lume, fiind expusă în muzee şi alte centre culturale.
