Dacă e să credem legendele, mai ales pe cele cu iz patriotic, puzderia de biserici străvechi de lemn din Maramureş şi nu numai, din nord de ţară, se datorează faptului că stăpânirile de odinioară nu permiteau comunităţilor româneşti construcţii de zid, ba ca să nu dăinuiască, ba ca să nu devină fortificaţii. De aceea, numărăm pe degete biserici româneşti seculare de zid, în Maramureş.
O asemenea biserică este în Coaş. Alta e cea din Sarasău, ambele superbe. Cea din Coaş are însă urgent nevoie de sprijin şi de înţelegere, pentru refacerea acoperişului!
Este datată din 1730, ca prima biserică de zid din Chioar. Autorii consideră ca fiind fapt normal, pentru că cei din Coaş erau vărarii Cetăţii de Piatră a Chioarului şi beneficiau de anume favoruri din partea stăpânirii. Ei, vărarii, au construit această biserică, din materialele autohtone. Are pereţi masivi, din piatră de calcar, de aproape un metru grosime. În interior, dale cioplite. Inclusiv pereţii interiori. O frumuseţe, ce mai. La 1750, Coaşul avea propriul protopopiat. Acum, aproape c-ar fi vremea să se întindă o mână Coaşului care, revenim, a ajutat la clădirea şi întreţinerea Cetăţii Chioarului şi nu numai. Ca această biserică să nu ajungă unde e cea de la Buteasa… să zicem.
“Am pregătit documentaţiile pentru refacerea acoperişului la biserica veche, e monument istoric de categorie A, înţeleg că e cea mai veche biserică de piatră din Maramureş. Am dus documentaţia la ministerul Cultelor, ni s-a promis sprijin pentru proiect, avize etc. Noi am prins în buget 30.000 de lei, pentru refacere, urmează să vedem cât va costa şi cât de repede ne mişcăm cu avizele şi cu documentaţia. Dar trebuie refăcută, obligatoriu. Şi cât de repede” – spune primarul comunei Coaş, Călin Achim.
