Duminică, 12 februarie 2023, a XXXIV-a după Rusalii, a Întoarcerii Fiului Risipitor, Preasfințitul Părinte Iustin, Episcopul Maramureșului și Sătmarului, a săvârșit Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie la mănăstirea de metanie, Sfânta Ana Rohia, împreună cu Preasfințitul Părinte Timotei Sătmăreanul, Arhiereu-Vicar, cu metania tot la această mănăstire. A fost o zi deosebită, deoarece înalții Ierarhi și înteaga obște monahală și viețuitorii mănăstirii, împreună și cu marea mulțime de credincioși, au făcut pomenirea, la 10 ani de la trecerea la Domnul a Părintelui Serafim Man, cu metania tot aici, fost stareț al sfântului locaș de închinare timp de un deceniu, timp în care s-au realizat foarte multe lucruri.
„Se împlinesc 10 ani de la mutarea la Domnul a Părintelui Arhimandrit Serafim Man, mare stareț și povățuitor al acestei sfinte mănăstiri, părinte al nostru duhovnicesc și duhovnic al dreptcredincioșilor din această parte de țară, a spus Preasfințitul Părinte Iustin, Episcopul Maramureșului și Sătmarului. Părintele Arhimandrit Serafim Man a fost succesorul în stareție a Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop Justinian. Ucenic al dânsului fiind, în 1973 a preluat stăreția acestei mănăstiri, care a avut o evoluție impresionantă după venirea Părintelui Arhimandrit Serafim Man în fruntea ei. Sub îndrumarea Înaltpreasfințitului Justinian a construit mai multe clădiri – Casa cu Paraclis, Casa din Grădină sau Casa Poetului, Altarul de Vară, Poarta Maramureșeană. A modernizat mănăstirea, în sensul că a legat-o la utilitățile necesare: a adus curentul electric, a făcut aducțiunea de apă și drumul de acces, care era doar o potecă. Toate acestea, însă, au epuizat forța fizică a Părintelui Serafim și s-a îmbolnăvit, în 1983, după 10 ani de stăreție, și a fost descoperit ca având un cancer galopant, iar medicii, după mai multe încercări, l-au trimis acasă, ca obștea mănăstirii să se pregătească pentru înmormântare. Eu eram seminarist în ultimul an, în 1983, în anul V de seminar și frate al acestei mănăstiri și am fost martor la tot ce s-a petrecut. Părintele Srafim, cu o credință puternică și fermă, cu o rugăciune neîncetată și cu încredere în ajutorul și ocrotirea Maicii Domnului, s-a rugat la Icoana Făcătoare de minuni pe care o are Mănăstirea Rohia, care este deosebită, în felul ei, este Maica Domnului îndurerată sau îndoliată, lângă Cruce. Și s-a petrecut minunea cea mare, în sensul că supraviețuit tuturor predicțiilor sau așteptărilor medicilor, a depășit știința și a biruit cancerul. A mai trăit 30 de ani Părintele Serafim, pentru că Dumnezeu avea nevoie de el ca să fie părinte povățuitor al nostru, al celor tineri care am venit la mănăstire și pe care ne-a primit și al credincioșilor care cercetau și cercetează mănăstirea în număr foarte mare. Așa că de la 48 de ani a făcut 78 de ani. A mai trăit încă 30 de ani și a plecat de moarte firească, având sfârșit creștinesc în această mănăstire, iubit și cinstit de părinți și de credincioșii care o cercetează. Am venit să comemorăm 10 ani de la plecarea la Domnul, în 12 februarie s-a petrecut acest lucru, în 2013, împreună cu Preasfințitul Timotei, pentru că la toți ne-a fost părinte duhovnicesc. Săvârșim Sfânta Liturghie să-i facem pomenirea atât aici în Sfântul Altar, cât și la mormântul din cimitir, unde își dorm somnul de veci mai mulți părinți și nevoitori ai acestei sfinte mănăstiri, inclusiv cunoscutul Părinte Monah Nicolae Delarohia. Slavă lui Dumnezeu pentru toate.”
După primirea Ierarhilor în fața bisericii celei noi a mănăstirii de către soborul de preoți și diaconi și de o mare parte din credincioși, Preasfințitul Părinte Episcop Iustin și Preasfințitul Părinte Timotei Sătmăreanul au oficiat Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie în biserica cea nouă, arhiplină de credincioși, încât mulți s-au rugat în Paraclisul de la demisol sau în curtea bisericii. După mulțimea credincioșilor s-a putut deduce că Părintele Serafim a fost iubit de credincioși și își mai aduc aminte de el și după un deceniu de la despărțire. Acest lucru s-a observat foarte bine și la cimitir, unde, în timpul Parastasului de pomenire, cimitirul a fost plin de pelerini.
Soborul a fost alcătuit din Arhim. Dr. Casian Filip, vicar eparhial administrativ, Arhim. Dr. Macarie Motogna, exarhul mănăstirilor și schiturilor din Episcopia Maramureșului și Sătmarului și starețul Mănăstirii Rohia, Arhim. Vasile Filip, starețul Mănăstirii Rohiița, Arhim. Ghelasie Maxim, economul mănăstirii, Arhim. Pantelimon Ilieș, Protos. Serafim Bilț, eclesiarhul Cetedralei Episcopale „Sfânta Treime” din Baia Mare, Pr. Dr. Florin Stan, protopopul de Lăpuș, Pr. Vasile Hatos, paroh în Rohia, Arhid. Teodosie Bud, consilier eparhial economic, Arhid. Vlad Verdeș, inspector eparhial pentru catehizare, Arhid. Lucian Burnar, secretar eparhial, Arhid. Dr. Nifon Morogna, administratorul Catedralei Episcopale „Sfânta Treime”, Arhid. Gherasim Nap, șeful de acabinet al Arhiereului-Vicar, Arhid. Dumitru Botiș, inspector eparhial social, Arhid. Calinic Nistor, de la Mănăstirea Rohia, Ipod. Vasile Pop.
Răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost date de Grupul Psaltic „Theologos” al Episcopiei Maramureșului și Sătmarului, dirijat de Florian Vois.
Cuvântul de învățătură
Un cuprinzător cuvânt de învățătură a rostit Preasfințitul Părinte Episcop Iustin, pornind de la pericopa evanghelică duminicală a Întoarcerii Fiului Risipitor.
„Am intrat în perioada Triodului, pregătitoare pentru sfântul și marele Post al Sfintei Învieri a Domnului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos, a precizat Preasfințitul Părinte Episcop Iustin. Sunt 4 duminici pregătitoare pentru post. Trei săptămâni și 4 duminici. Aceasta este cea de a doua, numită a Întoarcerii Fiului Risipitor și în această duminică Sfinții Părinți ai Bisericii au rânduit să se citească o pericopă evanghelică de o frumusețe unică. Este și foarte extinsă. Și pe lângă faptul că este foarte extinsă în conținut, este foarte bogată în semnificații și învățături duhovnicești.”
Continuată cu relatarea din pericopa duminicii din Sfânta Evanghelie, Preasfințitul Părinte Episcop Iustin s-a oprit îndelung asupra fenomenului diasporei românești, când fiii patriei au plecat în număr foarte mare în afara țării ca să-și câștige un salariu, ca să poată trăi, iar acasă au rămas bătrânii singuri sau cu nepoții. Ei, aceștia, care se numesc elegant diaspora, dar au oarecare legătură cu Fiul Risipitor, în alte coordonate: fiul risipitor a mers să-și cheltuie averea ce o moștenise de la tatăl său, iar românii plecați de azi merg cu scopul de a aduna, de a agonisi, de a-și face o situație, atâta cât pot, dar, în realitate, tot în străini se află și tot în situația Fiului Risipitor, adică muncind la străini. Cu mai multă sau mai puțină răsplată, după cum a nimerit fiecare. Atitudinea Preasfințitului Părinte Iustin a fost categorică față de toți acei care nu-și plătesc muncitorii:
„Se spune că a lua plata omului care muncește este păcat împotriva Duhului Sfât. De aceea, conducătorii care nu apreciază munca și n-o plătesc cum se cuvine fac un păcat împotriva Duhului Sfânt. A nu plăti munca cum se cuvine înseamnă a face o nedreptate împotriva demnității celui ce te slujește.”
Ridicare în rang
La 7 ani de când este în mănăstire și 5 ani de când este ierodiacon, Părintele Calinic Nistor a fost ridicat la rangul de Arhidiacon. Părintele a absolvit facultatea cu rezultate foarte bune și acum este înscris la doctorat.
Parastasul de pomenire la mormântul fostului stareț Serafim Man
După încheierea Sfintei Liturghii, soborul slujitor, împreună cu credincioșii, s-au îndreptat spre cimitirul Mănăstirii „Sfânta Ana” Rohia, unde a fost oficiat, după datină, Parastasul de pomenire după regretatul Părinte Arhimandrit Serafim Man.
Scurtă biografie a părintelui Serafim Man
Arhimandritul Serafim (Ștefan) Man s-a născut la 27 noiembrie 1935, în satul Boiereni, de lângă Rohia. La vârsta de 17 ani, la 23 noiembrie 1952, a intrat în obștea Mănăstirii Rohia, fiind primit de către starețul Justinian Chira, Arhiepiscop al Maramureșului și Sătmarului. După un noviciat de trei ani, la 20 iulie 1955, a fost tuns în monahism, primind numele Serafim. În martie 1957 a fost hirotonit ierodiacon, apoi ieromonah, slujind la mănăstire până în anul 1959. Din anul 1959, după Decretul 410, până în 1971, a slujit ca preot în parohiile Cupșeni, Băiuț și Costeni. În 1971 a revenit la mănăstirea de metanie, iar în anul 1973 a fost numit stareț al Mănăstirii Rohia. A condus mănăstirea până în 1984, când din motive de sănătate, un cancer la gât, s-a retras. Părintele Serafim Man a fost cel care, în anul 1980, l-a primit pe Nicolae Steinhardt în obștea mănăstirii și l-a călugărit.
Părintele Serafim a absolvit Seminarul Teologic din Cluj-Napoca și a fost licențiat al Institutului Teologic de Grad Universitar din Sibiu, promoția 1979. În 6 decembrie 1973, de sărbătoarea Sfântului Nicolae, a fost hirotesit protosinghel, iar la 15 august 1982, de hramul mănăstirii, a fost ridicat la rangul de arhimandrit. La 27 decembrie 2012, de sărbătoarea Sfântului Mucenic și Arhidiacon Ștefan, Preasfințitul Părinte Iustin i-a conferit, în semn de prețuire și respect, „Crucea Voievodală Maramureșeană”.
De sărbătoarea Sfântului Arhidiacon Ștefan, numele sfântului pe care l-a primit la botez, a fost ultima dată când a slujit Sfânta Liturghie, fiind împărtășit de către Preasfințitul Părinte Iustin, cel care i-a fost ucenic.
În noiembrie 2010, la împlinirea vârstei de 75 de ani, a primit titlul de cetățean de onoare al orașului Târgu Lăpuș.
A iubit biserica, rugăciunea și Sfânta Liturghie. După ce a fost hirotonit, a slujit timp de trei ani neîntrerupt. Slujirea Sfintei Liturghii și a Sfântului Maslu reprezenta iubirea și bucuria cea mai mare a sa. A fost duhovnicul monahilor și monahiilor de la mănăstirile Rohia, Rohiița, Lăpușul Românesc, Cășiel, Habra, Breaza, al sutelor de preoți și al credincioșilor din toată țara, dar mai ales al Înaltpreasfințitului Justinian, care s-a mărturisit la Preacuvioșia Sa. Arhimandritul Serafim Man s-a preocupat mereu de îmbunătățirea stării patrimoniale și materiale a mănăstirii, dar a avut și intense preocupări publicistice, tipărind opt cărți de folos duhovnicesc.
Părintele Serafim a trecut la Domnul la 12 februarie 2013, la ora 3,10 fiind înmormântat în cimitirul Mănăstirii „Sfânta Ana” Rohia.
De asemenea, cu binecuvântarea Preasfințitului Părinte Iustin, Episcopul Maramureșului și Sătmarului, în anul 2020, la împlinirea a 85 de ani de la nașterea Preacuviosului Părinte Arhimandrit Serafim Man, Mănăstirea „Sfânta Ana” Rohia l-a omagiat cu recunoștință prin apariția unui volum dedicat vieții părintelui. Volumul s-a intitulat „Arhimandritul Serafim Man – duhovnicul harnic și smerit de la Rohia”, iar ediția este îngrijită de Arhim. Dr. Macarie Motogna, exarhul mănăstirilor și starețul Mănăstirii Rohia și apărut la Editura Episcopiei Ortodoxe Române a Maramureșului și Sătmarului.
Veșnică să-i fie pomenirea și Bunul Dumnezeu să-l odihnească împreună cu drepții și cuvioșii întru Împărăția Sa!
Andrei Fărcaș, redactor la revista „Graiul Bisericii Noastre”