Maramureşul are mai multe zone şi obiceiuri înscrise în Patrimoniul Cultural Imaterial. Publicistul Teofil Ivanciuc semnalează că în alte ţări (Croaţia, Cehia sau Ungaria), „eticheta UNESCO aduce prestigiu, turişti și beneficii materiale substanțiale”.
În 2015, Convenţia UNESCO pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial a înscris în cea mai prestigioasă listă a tezaurului universal intangibil, ”Dansul Bărbătesc din România”.
„Din țara noastră, cea mai prestigioasă organizație culturală din lume a mai inclus șase elemente de patrimoniu imaterial, unele, împreună cu alte state, alte câteva inițiative fiind, însă, respinse, printre care Pelerinajul de la Moisei (propus, fără succes, în 2014). Printre cele alese, ca și comunități reprezentative din județul Maramureș, UNESCO mai menționează, pentru cântecul «Doina» – performeri din localitățile Costeni, Cupșeni, Ungureni, Lăpuș și Suciu de Sus (Țara Lăpușului), iar pentru ”Meșteșugul covoarelor tradiţionale de perete” – țesătoare din satele Botiza și Bârsana (Țara Maramureșului)”, aminteşte Teofil Ivanciuc.
Pe de altă parte, Maramureşul are înscrise pe lista UNESCO, bisericile de lemn din satele: Bârsana, Budești, Desești, Ieud, Rogoz, Poienile Izei, Plopiș și Șurdești, respectiv păduri de pe raza localităților Băiuț, Poiana Botizei, Lăpuș și Groșii Țibleșului. „Azi în județ se află 18 localități menționate în Patrimoniul Imaterial sau înscrise ca situri de Patrimoniu Mondial (unele pe ambele liste), doar bisericile de lemn fiind valorificate în prezent, însă parțial și descurajant de timid”, mai scrie Teofil Ivanciuc. Publicistul mai semnalează că înscrierea în Patrimoniul Cultural Imaterial UNESCO a Peisajului Cultural Tradițional Țara Maramureșului ar aduce beneficii pentru zona noastră.
