Firesc ar fi să împărţim căutarea de insule între Maramureşul de Nord şi cel de Sud, sau mai degrabă între bazinele hidrografice ale Tisei şi ale Someşului, nu? Insulele obişnuiesc să vină cu apă, ca să nu fie insule de tristeţe… În nord, râul Vişeu de la naştere, cu Cisla împreună, nu generează insule, prea înguste fiind, şi cu caracter de torent. Asta dacă nu punem în calcul ”peninsula” artificială făcută de un gospodar pe Cisla, o jumătate de pod privat, ce se vede exact din centrul Borşei. Prima insuliţă apare la intrarea în oraşul Vişeu de Sus, apoi un grup de 4-5 insuliţe care apar şi dispar în funcţie de debite, în dreptul Vişeului de Mijloc. Reapar insuliţe înainte şi după Leordina, ca finalul râului Vişeu să genereze o superbă insulă, de poţi pune pe ea un grup de case, la vărsarea în Tisa, în sătucul de graniţă Valea Vişeului. Este prima insulă frumoasă despre care vorbim! Deşi are debit din ce în ce mai mic, râul Iza are şi el insule, prima ar fi în Dragomireşti, unde se varsă râul de munte Baicu. Apoi apar pe rând alte insule, la Şieu, Năneşti, trei insule în Rozavlea, plus una la Vadu Izei, tot la o confluenţă, cu Cosăul. Din păcate, unele dintre insule nu apucă să devină sălbatice, să se înierbeze. Viiturile, apoi extragerea de balast fac câteva din insulele amintite destul de desuete. Lista insulelor de nord de Maramureş se completează cu cele mai frumoase, greu accesibile din cauza graniţei însă, cele de pe râul Tisa. Promitem însă că la primăvară le vom călca şi revenim cu imagini de pe ele! Înafara insulei mari de la confluenţa cu Vişeul, pe Tisa mai erau insule în amonte, apoi în aval, una la Lunca la Tisa, una la Sighet şi una impresionantă, la Sarasău, mai ales că ne aflăm deja în zonă protejată, cea de odihnă a păsărilor migratoare, pe culoarul Tisei.
În sudul judeţului, insule căutăm mai degrabă pe râurile Someş şi Lăpuş. Firesc. Şi găsim! Pe Someş, găsim grup de insule la limita Seiniului, alte insule se mai găsesc la Tohat, la Ulmeni-Chelinţa şi în defileul Ţicăului. Să nu uităm de o superbă fostă insuliţă, din păcate adăugată uscatului din cauza volumul mic de apă, ce se găsea la câţiva metri în amonte de podul de la Ardusat. Superbă, lunguiaţă, cu vegetaţie, avea potenţial de găzduit o tabără mică, fără probleme. Interesant, râul Lăpuş este cel mai potrivit pentru apariţia insulelor, fie unele temporare. Între Băiuţ şi Lăpuş e prima, urmează alta în comuna Lăpuş, încă două în Rogoz şi alte patru în Târgu Lăpuş. Desigur, vara, când debitul e mic de poţi trece râul fluierând, insulele se ating de mal. Dar nu toate! Intrăm în Defileul Lăpuşului, cu o lungime de peste 30 de kilometri, între Răzoare şi Remecioara. Pe această porţiune sunt cele mai frumase insule din judeţ, în sensul că… sunt lăsate în pace, greu accesibile fiind. Prima insulă, probabil cea mai mare, este la capătul satului Răzoare, la intrarea în defileu. Poţi pune un cartier de case acolo. Din păcate, e năpădită de gunoaie aduse de râu. Apoi, coborând pe râu, mai găseşti insule. Una sălbatică, între Dâmbul P…lii şi cascada Pişătoarea, o alta în aval de podul de la Sălniţa. Pe a doua, de obicei, sunt ”consemnate” 2-3 văcuţe şi un cal, puse acolo la păscut, ca să nu plece… Încă o insulă este în zona punţii dintre Aspra şi Româneşti. Spre ieşire, la Balta Neagră, mai este o insulă, plină cu vegetaţie (şi cu mizerii la fiecare început de primăvară…) dar şi cu şerpi. Închidem lista insulelor din defileu, dar nu de pe râul Lăpuş! Insule mai sunt la o aruncătură de băţ de podul de la Remecioara, un loc preferat al egretelor albe. Apoi la Coruia alte 3 insuliţe. Una mare între Săcălăşeni şi Ocoliş, încă o insulă la Bozânta şi una pe care o bănuim a găzdui balastieră, la Buşag, la vărsarea în Someş.
Avem deci insule în Maramureş? Avem, peste 20. Nu toate merită efortul. Dar unele îţi pot schimba ziua. Se află în rezervaţii, pot găzdui viaţă sălbatică şi mai ales păsăret. Plus şerpării. La una din ele am găsit culcuş de căprioare. La alta am găsit plin de scoici, evident comestibile. Altele, din păcate, sunt năpădite de gunoaie. Pentru amatorii de inedit, ar fi o frumoasă alternativă de călătorii, la aceleaşi vârfuri cucerite sau la aceleaşi trasee marcate. Iar dacă le vizitezi de pe apă venind, deja îţi garantăm o zi reuşită. Desigur, nu în luna ianuarie…
Cele mai importante insule din Țara Maramureșului, cu excepția celor de pe Tisa, sunt, probabil, cea de la Vad (pe Iza, aval de confluența cu Mara), lungă de cca 700 m, parțial împădurită iar în rest cultivată, cu pod de acces, respectiv cea din Berbești, pe Mara, lungă de cca 1,5 km, cultivată în întregime și legată de cele două maluri prin podurile de fier ale fostei căi ferate Sighet-Ocna Șugatag, construită în 1883. Ambele insule apar pe hărți încă la jumătatea secolului XIX.