Duminică, 7 iunie 2020, praznicul Pogorârea Sfântului Duh, Cincizecimea sau Rusaliile, cum mai este cunoscută, Preasfințitul Părinte Iustin, Episcopul Maramureșului și Sătmarului, împreună cu Preasfințitul Părinte Timotei Sătmăreanul, Arhiereu-Vicar, au oficiat Sfânta Liturghie Arhierească la Catedrala Episcopală „Sfânta Treime” din Baia Mare, cu ocazia hramului, care se ține, prin tradiție, în duminica de Rusalii, în fruntea unui sobor de preoți și diaconi alcătuit din slujitorii Catedralei. Sfânta Liturghie a fost oficiată pe esplanada largă a sfântului locaș de închinare, în fața unei mulțimi de credincioși care au umplut generoasa curte a sfântului locaș, păstrând regulile sanitare de distanțare.
Primirea ierarhilor a fost făcută de tinerii din A.S.C.O.R. Baia Mare și cei din A.T.O.C.E.M., asociația de tineri ai Catedralei, președinte Arhid. Ionuț Pleș.
Răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost date Corul „Doxologia” al Catedralei, dirijat de Prof. Dr. Cosmin Lauran.
Între credincioșii care s-au rugat la Sfânta Liturghie a acestui praznic împărătesc s-au aflat Gabriel Zetea, președintele Consiliului Județean, și Cătălin Cherecheș, primarul municipiului Baia Mare, care este membru în Adunarea Eparhială și în Adunarea Națională Bisericească.
La sfârșitul Sfintei Liturghii au fost binecuvântate spicele de grâu pe care le duc credincioșii la casele lor și au fost înălțate rugăciuni pentru ocrotirea țarinilor de tot felul de dăunători, de grindină și de ploi peste măsură, ca să aducă rod bogat în acest an.
Catedrala Episcopală „Sfânta Treime” derulează de mai mulți ani, împreună cu Primaria municipiului Baia Mare, proiectul „Zilele Culturale ale Băii Mari”, care, anul acesta, din cauza pandemiei, au o amploare mai mică.
Cuvântul de învățătură
Un cuprinzător cuvânt de învățătură a rostit Preasfințitul Părinte Episcop Iustin despre praznicul Cincizecimei, când Sfântul Duh s-a pogorât peste Sfinții Apostoli și a luat chip văzut Biserica lui Hristos, care este stâlp și temelie a adevărului, pe care forțele iadului nu o vor putea distruge.
„Biserica lui Hristos este stâlp și temelia adevărului, a spus Preasfințitul Părinte Episcop Iustin. Ea este deținătoarea întregului tezaur și patrimoniu sacru, prin succesiune de la Hristos și Sfinții Apostoli până astăzi, de peste 2000 de ani. Ea a fost încredințată spre chivernisire Sfinților Apostoli, care, într-o altă dimensiune a lucrării lor, și de data aceasta administrativă, pe lângă predică și propovăduire, au primit capacitatea de organizare a Bisericii, latura administrativă, pentru că ei, pe unde au mers, au întemeiat comunități, au hirotonit diaconi, preoți, episcopi, în cetăți, pentru toate comunitățile, și au orânduit Biserica lui Hristos pe pământ. Biserica este pământească, dar nu se confundă cu o instituție omenească. Biserica este pământească, este pe pământ biserica de zid, unde ne manifestăm ca instituție, dar este Biserica vie. Trupul lui Hristos suntem toți, fiecare mădular în parte. Unii sunt apostoli, unii prooroci, alții Apostoli, alții episcopi, alții preoți, alții diaconi, alții drept credincioși, dar toți suntem Biserica lui Hristos. Ne slujim unii pe alții și toți slujim Împărăția lui Dumnezeu pe pământ. Suntem Împărăția lui Dumnezeu și ajutăm răspândirea Împărăției lui Dumnezeu pe pământ. Cei ce nu înțeleg și nu L-au iubit pe Hristos nu înțeleg nici astăzi Biserica Lui. Au încercat mulți s-o desființeze, s-o denigreze, s-o învingă, s-o distrugă, dar nu au putut, pentru că nu este o instituție ca oricare alta. Este o instituție care se manifestă pe pământ, dar are conducere în Cer: Sfânta Treime. Hristos Mântuitorul este capul Bisericii, iar slujitorii sunt chivernisitori, cei care împart darurile pe care Hristos le-a trimis în Biserică, pe care le-a păstrat prin succesiune de două mii de ani, neîmpuținând adevărul Evangheliei, adevărul credinței, fiind fideli față de tot ce a făcut și i-a învățat Mântuitorul, au transmis mai departe, prin viu grai și în scris, adevărul revelat, care este cuprins în Sfânta Scriptură. Și aceia care se luptă cu Biserica nu înțeleg… Nu se confundă Biserica lui Hristos, cea fără prihană, nu se confundă cu slujitorii. Și apostolii au greșit și s-au lepădat. Și au fost slabi și au fost fricoși și ei. Și Hristos i-a întărit și i-a iertat. Și i-a iubit. Așa cum și credincioșii sunt slabi și șovăielnici, și îndoielnici, și fricoși, și preotul trebuie să fie mai puternic decât ei, deși și el este om. Trebuie să-i întărească, să-i ajute să reziste, să stea în picioare. Ar trebui să stăm în picioare toți în această dramă pe care am trăit-o în timpul pandemiei. Să nu fugim de la datorie. Să ne împlinim comandamentele pentru care am fost chemați și trimiși de Dumnezeu în lume. Să rezistăm la acest asalt întunecat al diavolului, pentru că, până la urmă, orice încercare îngăduită de Dumnezeu este o ispitire, o cernere, o ispită de la vrăjmașul. Această încercare a noastră și această izolare a fost o mare durere, o mare rană, o mare tristețe, dar Dumnezeu ne ajută, că puterea este la El. Este în Biserică. În Sfânta și Dumnezeiasca Biserică. Biserica noastră Ortodoxă este una apostolică, pentru că Întâiul chemat Apostol al lui Hristos, Sfântul Apostol Andrei, ne-a adus Evanghelia și nouă. A vorbit în limba protopărinților noștri, în lima în care vorbeau ei, pentru că Duhul Sfânt le-a dat putere să vorbească în alte limbi… Să ne rugăm Bunului Dumnezeu ca să se arate în noi, în viața noastră, a fiecărui creștin, a fiecărei familii, a fiecărei comunități, a poporului român, să se arate roadele Duhului Sfânt, să dovedim că suntem creștini. Putem să facem o analiză a propriei persoane, a propriei familii, a propriei comunități, a societății în care trăim, cât de mult lucrează Duhul lui Dumnezeu în viața noastră și a poporului român. Și dacă este ceva de îndreptat, să îndreptăm. Numai așa ne putem salva: prin credință în Dumnezeu, prin iubirea Maicii Domnului, prin urmarea și mărturisirea lui Iisus Hristos cu toată tăria noastră, indiferent că suntem astăzi liberi sau că mâine vom fi constrânși să ne lepădăm. Vor veni și acele vremuri. Să avem tăria să mărturisim ca și Apostolii pe Hristos în toată vremea și înaintea tuturor, așa cum au făcut-o ei, chiar și a mai marilor lumii de astăzi, care încearcă să-L alunge pe Dumnezeu din lume.”
Binecuvântarea statuii Înaltpreasfințitului Părinte Justinian Arhiepiscopul
La intrarea în curtea Catedralei Episcopale „Sfânta Treime” din Baia Mare a fost ridicată, cu sprijinul primarului Cătălin Cherecheș al Băii Mari și a Consiliului Local, o statuie din bronz, în mărime naturală, a Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop Justinian, dezvelită azi, cu ocazia hramului sfântului locaș episcopal de închinare și a Zilelor Culturale ale Băii Mari. Statuia este opera maestrului Ioan Marchiș, sculptor maramureșean, autor al mai multor opere de for public din Baia Mare, județ și din țară. Așa ca la Mănăstirea „Sfânta Ana” Rohia, unde își are mormântul la poarta mănăstirii, și aici statuia îi este așezată la intrarea principală în curtea Catedralei Episcopale „Sfânta Treime”, în poziția de binecuvântare a tuturor credincioșilor care intră în curtea sfântului așezământ de închinare.
Dezvelirea statuii a fost făcută de Preasfițitul Părinte Episcop Iustin, Preasfințitul Părinte Timotei Sătmăreanul, președintele Gabriel Zetea al Consiliului Județean, primarul Cătălin Cherecheș al Băii Mari și sculptorul Ioan Marchiș, spre bucuria tuturor credincioșilor prezenți. După dezvelire, Fanfara Municipiului Baia Mare, dirijată de Florian Mătăsaru, solistă soprana Cristina Ion, a cântat Imnul Național, după care a fost oficiată slujba de binecuvântare.
„În Duh trăim cei vii împreună cu cei plecați și nu suntem despărțiți chiar dacă fizic suntem despărțiți, a spus Preasfințitul Părinte Episcop Iustin. Sufletele lor sunt împreună cu noi. Simțim prezența Înaltpreasfințitului Justinian mereu împreună cu noi. A iubit atât de mult Catedrala aceasta, a iubit atât de mult poporul lui Dumnezeu, în special poporul din Maramureș și Sătmar, dar tot poporul român drept credincios și preoțimea lui Hristos a iubit-o și prețuit-o deosebit de mult. Dumnezeu a inspirat pe domnul primar Cătălin Cherecheș, care l-a prețuit pe Înaltpreasfințitul Justinian și l-a venerat, ca și noi, de altfel, l-a inspirat Dumnezeu și ne-a propus să-i facem Înaltpreasfințitului o statuie. Merită Înaltpreasfințitul Justinian să aibă o statuie și statuia a fost executată deja de artistul și omul de cultură Ioan Marchiș. Este o lucrare unicat. Cred că Înaltpreasfințitul Justinian a meritat să aibă această statuie în mărime naturală, pentru că viața dânsului a fost trăită între Dumnezeu și neamul Său, între Hristos și Biserica Sa. Ne onorează că i-am făcut această statuie și am așezat-o în incinta Catedralei. Este cu mâna în semn de binecuvântare și o să vă binecuvinteze de fiecare dată când veniți la Catedrală, pentru că a iubit mult Catedrala. Îi mulțumim Bunului Dumnezeu pentru acest dar pe care l-a primit, care va împodobi parcul Catedralei.”
„Am o mare bucurie că Preasfinția Sa Iustin mi-a îngăduit să dăruim comunității noastre acest simbol, a spus primarul Cătălin Cherecheș. Și, mai mult, vreau să-i mulțumesc artistului nostru, domnului Ioan Marchiș, pentru inspirația pe care a avut-o pentru a așeza chipul Părintelui și Voievodului nostru spiritual, Arhiepiscopul Justinian, aici, în fața Catedralei, de unde ne va călăuzi, ne va face să privim cu bunătate înainte, ne va face să ne iubim mai mult, ne va face să ne rugăm mai mult, ne va face să fim mai buni unii cu alții, ne va face să fim mai iertători și, cu siguranță, să fim mai curajoși. Eu și Preasfinția Sa Iustin am mers mai departe, pentru că l-am avut și îl avem în suflet, și în minte, și în spirit pe Părintele și Voievodul nostru.”
Ioan Marchiș, sculptorul lucrării, a vorbit, în câteva cuvinte, despre cum s-au desfășurat lucrările de realizare a statuii, după care Preasfințitul Părinte Episcop Iustin i-a oferit Ordinul „Justinian Arhiepiscopul” și Gramata care îl însoțește pentru efortul depus în realizarea statuii Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop Justinian.
De asemenea, Fanfara Municipiului Baia Mare, împreună cu dirijorul Florian Mătăsaru a fost distinsă cu Medalia „Justinian Arhiepiscopul”.
Vecernia plecării genunchilor
După amiază, de la ora 17,00, la Catedrala Episcopală „Sfânta Treime”, pe esplanadă, Preasfințitul Părinte Timotei Sătmăreanul, Arhiereu-Vicar a oficiat, din încredințarea Preasfințitului Părinte Episcop Iustin, care a asistat, Vecernia plecării genunchilor.
Slujba Vecerniei s-a încheiat cu o procesiune în jurul Catedralei „Sfânta Treime”, renunțându-se, pentru prima dată, din cauza pandemiei de coronavirus, la procesiunea tradițională din municipiul Baia Mare, de la Piața Revoluției până la espalana Catedralei.
În cuvântul de învățătură, Preasfințitul Părinte Timotei Sătmăreanul, Arhiereu-Vicar, a vorbit credincioșilor despre închinarea în duh și adevăr și despre semnificația Vecerniei plecării genunchilor, când ne rugăm pentru iertarea greșelilor tuturor moșilor și strămoșilor noștri adormiți întru Domnul.
„Această practică duhovnicească și tradiția Bisericii vine să ne arate nouă și tuturor celor din veac adormiți dragostea noastră pentru ei, a spus Preasfințitul Părinte Timotei Sătmăreanul. Faptul că nu-i uităm în rugăciune, faptul că ne aducem aminte de ei, faptul că îi pomenim în sfintele rugăciuni, faptul că ei au fost înaintea noastră și au adus Biserica, mulți dintre ei, până în zilele noastre, de aceea se împlinește și în această lucrare a Bisericii cuvântul pe care Sfântul Apostol Pavel îl adresează evreilor: Aduceți-vă aminte de mai marii voștri, care v-au grăit vouă cuvântul lui Dumnezeu. Priviți cu luare aminte cum și-au încheiat viața și urmați-le credința. Aceștia sunt moșii și strămoșii noștri, înaintașii noștri, Sfinții Părinți care s-au nevoit pentru noi, pentru eroii noștri care s-au jertfit pe câmpurile de luptă, în lagăre și în închisori, așa cum îi pomenim la toate sfintele rugăciuni, pentru demnitatea, unitatea poporului român și slava Sfintei noastre Biserici. De aceea sărbătoarea de astăzi și Vecernia din această seară este cea mai importantă Vecernie din timpul liturgic al unui întreg an bisericesc, pentru că ne rugăm nu numai pentru noi, ca să ne dea Dumnezeu sănătate, bucurie în Duhul Sfânt, ci mai ales ne plecăm inimile și ne aducem aminte de moșii și strămoșii noștri, și-i cerem lui Dumnezeu să așeze sufletele lor cu drepții care s-au mutat din veac.”
Andrei Fărcaș, redactor la revista „Graiul Bisericii Noastre”
