Duminică, 17 mai 2020, Duminica Samarinencei, Preasfinţitul Părinte Iustin, Episcopul Maramureşului şi Sătmarului, a oficiat, pe esplanada Catedralei Episcopale „Sfânta Treime” din Baia Mare, prima Sfântă Liturghie Arhierească după ridicarea stării de urgenţă de vineri, 15 mai 2020, în fruntea unui sobor de preoţi şi diaconi alcătuit din preoţi şi diaconi ai Catedralei.
Răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost date de Corul „Doxologia” al Catedralei, dirijat de Prof. Dr. Cosmin Lauran.
Pentru ca să se păstreze distanţa sanitară, în curtea Catedralei au fost marcate, pe asfalt, cu vopsea, de voluntarii Catedralei şi membrii filialei ASCOR Baia Mare, locurile pe care credincioşii să le ocupe în timpul Sfintei Liturghii. Locul a fost reprezentat dintr-o floare alcătuită din trei inimi şi tricolorul din Drapelul Naţional, fiind creată, astfel, ad hoc, o operă de artă de bun gust.
Pe o ploaie torenţială ce nu se mai oprea, care a generat o mare de umbrele, un numeroasă mulţime de credincioşi a ocupat în întregime curtea Catedralei Episcopale „Sfânta Treime” pe tot timpul Sfintei Liturghii. „Eu cred că sunt lacrimile Maicii Domnului pentru că i s-au întors fiii acasă, adică la biserică, iar noi nu suntem creştini doar de vreme bună, suntem creştini de toată vremea. Şi când este timp frumos, şi când este ger, şi când plouă, şi când este timp mai puţin prielnic, suntem şi rămânem creştini”, a explicat Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin.
Anafura a fost înmânată credincioşilor în pungi de hârtie inscripţionate cu imaginea Catedralei şi destinaţia ei explicită, pusă de voluntarii Catedralei cu respectarea strictă a regulilor sanitare.
Sfânta Liturghie a fost transmisă integral pe adresa de internet a Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului şi pe postul Maramureş TV.
Cuvântul de învăţătură
În cuvântul de învăţătură, Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin s-a oprit asupra pericopei evanghelice a Samarinencei, citită în tipul Sfintei Liturghii.
„Trebuie să reţinem că Mântuitorul elimină graniţele dintre oameni, mentalităţile şi cere iubire reciprocă şi respect reciproc între oameni, respectul demnităţii umane, respectul pentru faptul că fiecare om este creat după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu. Aceasta este prima învăţătură. Şi a venit să ofere tuturor oamenilor de pe pământ, nu numai poporului ales, şansa de a crede în Dumnezeu. Desfiinţează graniţele şi fiecare popor, reţineţi, este un nou popor al lui Dumnezeu. Apoi, stă de o vorbă cu o femeie păcătoasă, neconsiderând că L-a atins, într-un fel, păcatul acestei femei sau publicitatea ei negativă pe care o avea în comunitate. Sunt multe păcate într-o localitate şi oamenii se cunosc şi ştiu fiecare ce slăbiciuni are. Şi atunci are oprobiul public acel om care are anumite păcate. Ori, femeia aceasta era recunoscută în localitate ca o femeie păcătoasă, care a călcat legea. Mântuitorul trece peste aceste concepţii învechite, ca să salveze un suflet. S-o vindece de greaua ei pătimire şi încet-încet o catehizează, o luminează, o determină să dorească altceva, să dorească apa cea vie. Apa cea vie ce este? Duhul cel Preasfânt pe care Îl primim în Sfintele şi Dumnezeieştile Taine, care se face în noi izvor de apă vie. De apă curgătoare spre viaţa veşnică, ce ne sfinţeşte, care ne vindecă, care ne înnobilează, ne mântuieşte şi ne îndumnezeieşte. Apoi, cu siguranţă că Mântuitorul a urmărit să ajungă în acea localitate şi să facă ce n-a putut face în ţinutul gadarenilor, unge gadarenii I-au cerut să plece de la ei. Samarinenii L-au rugat să rămână şi a rămas la ei trei zile. Şi au crezut în El. S-au convertit, iar pe femeia aceasta au transformat-o într-o mărturisitoare. A făcut lucru de apostol. S-a dus şi a mărturisit: veniţi şi vedeţi şi voi un Om, care mi-a spus toate. Nu cumva Acesta este Cel pe Care Îl aşteptăm. Cel făgăduit. Cel de Care ştim şi noi din Legea lui Moise că trebuie să vină. Şi mulţi au crezut în Hristos. Şi ei înşişi au mărturisit: Credem că Acesta este Mesia Hristos Fiul lui Dumnezeu.”
În continuare, Preasfinţitul Părinte Episcop Iustin a explicat credincioşilor ce este, de fapt, Apa cea Vie:
„Şi, în final, să reţinem următorul lucru: Apa cea Vie este credinţa cea adevărată, care a revelat-o Dumnezeu prin prooroci, apoi, la plinirea vremii, prin Mântuitorul Însuşi, apoi a fost transmisă nouă prin Sfintele Scripturi, prin Sfinţii Apostoli şi Sfinţii Evanghelişti şi se găseşte în Sfânta şi Dumnezeiasca Scriptură. Scriptură care este propovăduită prin slujitorii lui Dumnezeu în Sfânta Biserică. Sfânta Biserică este Fântâna lui Iacob. Este locul unde se află Apa cea Vie. Fântâna cea mai adâncă. Unde este apa cea mai bună? Într-o fântână adâncă. Într-o fântână cu apă curată şi rece. Acolo este apa cea mai curată şi bună de băut. Care aduce sănătate trupească, dar este şi tămăduitoare pentru viaţa noastră biologică, dar şi pentru viaţa noastră duhovnicească. Nu ne place să bem apă de suprafaţă. Ne place să bem apă vie, nu apă de viitură. Nu apă de adunătură, de strânsură. Nu apă de suprafaţă, apă turbure, care ne deranjează fizic şi ne pune în pericol sănătatea. Fiecăruia dintre noi ne place să bem Apa cea Vie. Apa cea dătătoare de sănătate. În Biserică o găsim. Aici este fântâna cea adâncă. Şi sunt izvoarele Harului. Izvorul vieţii celei veşnice, care este Apa cea Vie, adusă de Mântuitorul prin revelaţie. Sfinţii Părinţi au zidit fântâna, ca şi Puţul lui Iacob. Ca Fântâna lui Iacob. Au pus pietre şi au zidit fântâna. Şi între pietre au pus mortar: toată rânduiala Bisericii, Liturghia, iconografia, imnografia. Toate sunt zidite în această Fântână a lui Iacob, care este Biserica lui Hristos, veche de două mii de ani, şi unde avem Apa cea Vie. De aceea noi nu putem părăsi Biserica. Şi nu avem voie să o părăsim, pentru că ea ne asigură foamea şi setea de Dumnezeu. Nu v-a fost sete şi foame de Dumnezeu, de Liturghie, de imnografie, de cuvântul lui Dumnezeu, deşi ne-am întâlnit prin televizor? Nu-i suficient. Iată că astăzi aţi venit şi staţi ca şi lacrimile fiilor pământului înaintea lui Dumnezeu, mărturie că v-aţi dorit atât de mult să aveţi Liturghie. Ce vrei mai mare mărturie pentru necredincioşii de astăzi, care lovesc Biserica lui Hristos şi tulbură liniştea şi pacea comunităţilor, şi pacea creştinilor? Ce vrei mai mare dovadă? Unde ar putea ei să ţină, într-o ploaie permanentă, la orice festival sau spectacol, să-i ţină pe oameni să stea, să asculte? Să ne ajute Dumnezeu să ne adăpăm din Apa cea Vie a Bisericii lui Hrostos, din Evanghelie, din lumina Evangheliei, din Tainele Bisericii, din credinţa noastră ortodoxă strămoşească. Pe care s-o mărturisim, pe care s-o trăim, pe care s-o împlinim în vieţuirea noastră creştină.”
***
Preasfinţitul Părinte Timotei Sătmăreanul, Arhiereu-Vicar, din încredinţarea Preasfinţitului Părinte Iustin, Episcopul Maramureşului şi Sătmarului, a oficiat Sfânta Liturghie Arhierească la Mănăstirea Scărişoara Nouă împreună cu obştea mănăstirii şi a rostit cuvânt de învăţătură.
