Sănătatea copiilor de pe Pirită, afectată de condițiile în care locuiesc

Sănătatea micuților de pe Pirită a fost subiectul principal prezentat de Asociația Pirita Children, cu ocazia Zilei Mondiale a Sănătății. Asistenta medicală Cornelia Butcovan, care se ocupă de programul pentru mame și bebeluși a vorbit despre dificultățile cu care se confruntă mamele cu micuți, date fiind condițiile precare în care locuiesc.

„Ca toate lucrurile care țin de Pirită și sănătatea copiilor reprezintă o mare provocare, atât pentru noi, cât și pentru părinți. Sănătatea copiilor nu poate să nu fie impactată major și din păcate negativ, de condițiile de locuire, de cele de sărăcie extremă în care trăiesc. Este ca un câmp tern, când plouă, devine mocirlos, așa e și starea lor de sănătate, dar pe care în ultimul timp, timid, mai răsar și flori și se mai întâmplă și lucruri bune. Felul în care trăiesc, lipsa alimentelor, condițiile de locuință impactate puternic de cele meteorologice, își lasă din păcate amprenta puternic asupra sănătății lor, de la cea mai mică vârstă. De aceea sunt niște copii extrem de receptivi la tot ceea ce înseamnă infecții sezoniere. Când este frig, 80% din cei care vin la program, vin cu nasul înfundat sau cu nasul curgând, tușesc, sunt răciți. Vara sunt foarte multe infecții sezoniere legate de aparatul digestiv. Floricele de care vorbeam, care au apărut, sunt legate de faptul că mamele au devenit mult mai conștiente, recunosc simptomele de timpuriu, reacționează mult mai rapid și toată iubirea cu care-și îngrijesc copiii se răsfrânge pozitiv și asupra sănătății copiilor”, a declarat Cornelia Butcovan, asistent medical.

Pirita, o altă „lume” pentru mulți băimăreni

Pentru mulți locuitori ai Băii mari, Pirita este privită ca o altă lume, care nu are nimic de-a face cu ei, pe care o ignoră și o evită. De aceea, oferirea de sprijin mamelor din comunitatea de aici este esențială pentru a crea o legătură cu cei din jur.
„Foarte multă lume din jurul nostru consideră Pirita o insulă cu care ei nu au nimic de-a face, care nu există în orașul lor și de care se feresc. Programul acesta trasează o punte între comunitate și restul lumii, care altfel are tendința să izoleze. Este foarte greu să iei din comunitate o mamă care vine cu 3 sau 4 copii și s-o duci într-un spațiu care este complet străin și să o faci să vorbească despre situația ei, să vină cu copiii de câte ori are nevoie. Nu va face lucrul acesta niciodată. Distanța de câteva sute de metri, care desparte Pirita de oraș, este o prăpastie uriașă pe care foarte puțin o trec. În momentul în care am mers noi la ei acasă, atunci deschiderea este mult mai mare. Ori, pentru o mamă care vine cu trei copii, una este să parcurgă câteva zeci de metri și să vină la noi și alta să meargă 2 km până la spital”, a mai punctat Cornelia Butcovan.
Efectele acestui tip de abordare au început să se vadă. Mamele își îngrijesc mai bine bebelușii și intervin la primele simptome de boală. Astfel, și medicii de familie sunt mai deschiși în a accepta copilașii pe listele lor.
„Este extrem de dificil , dar acum acest proces devine mai facil și datorită prezenței noastre acolo. În primul rând copiii și adulții neavând acte, era foarte greu pentru un medic să consulte un copil pe care îl are în fața lui, dar care birocratic nu există. Aici deja treceai într-un alt spațiu pentru că medicul trebuia să facă consultația în mod voluntar și nu toată lumea era deschisă pentru un asemenea proces.
Reticența vine din experiențele pe care și medicii le-au avut personal cu oamenii de etnie romă, care multe au fost neplăcute. Atunci se lovesc de refuz, merg își cer drepturile așa cum îi mână disperarea în momentul în care un copil este bolnav și așa cum le-am cere și noi într-un asemenea context, poate nu în cel mai potrivit și ușor de gestionat mod. Dar, acționând ca niște mediatori, procesul a devenit mult mai lesne. Eu am văzut în felul în care vin acum cu copiii la modul, față de cum erau la început, când principala ocupație și grijă era: «Hai să-l curățăm, să-l speli, fă-i băiță, este iritat, este foarte murdar, spală-i hăinuțele». Acum discursul meu a mers într-o altă zonă, pentru că partea de curățenie este mai bine. Mai sunt scăpări, mai sunt momente când plouă. Toată comunitatea înoată în noroi, dar acum vin cu copiii curați, frumos îm­brăcați. Diferența este majoră din punct de vedere al igienei. Văd tegumente integre, stare de curățenie foarte bună pentru scalp, niște lucruri pe care înainte nu le vedeam. În felul acesta și medicii de familie vor primi mult mai ușor copiii. O altă problemă este legată față de felul în care funcționează sistemul. Se merge cu programare pe ore, pe zile, lucrurile încă se mai pot îmbunătăți, dar se îmbunătățesc în fiecare zi. De fiecare dată le întreb cine le este medic de familie, până când țin minte și țin minte. Merg cu copiii la vaccin, intră încet, încet în normalitatea generală”, a mai explicat Cornelia Butcovan.