La Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Baia Mare, prof. dr. Ligia Duruş a lansat volumele „Perspective parabolice ale puterii totalitare”, apărut la Editura Actaeon Books din Baia Mare în 2025 și „Romanele strigătului înăbușit”, apărut la Editura Maria Montessori, din Baia Mare în 2021. A fost un moment potrivit pentru a dezbate o temă amplă: literatura română din perioada regimului comunist.
Despre cărți, despre autoare, despre mesajul dureros şi cutremurător care răzbate din literatura „revoltei” au vorbit prof. dr. Delia Muntean, prof. dr. Daniela Sitar-Tăut, dr. Dana Buzura-Gagniuc, prof. univ. dr. Gheorghe Glodeanu, conf. univ. dr. Florian Roatiș.
”Cartea Ligiei Duruș poate și trebuie să fie citită, în special de tânăra generație, și ca o carte de istorie. E trist că marii autori ai acestor opere prezentați în aceste două volume nu se mai regăsesc în manualele de limba română. E important să nu se uite faptul că ei au transformat suferința în artă, au pus degetul pe rană, au «strigat» prin opere literare memorabile. Literatura a fost panaceul sufletului unei generații nu doar de scriitori, ci și de cititori avizați și avizi de lecturi profunde, într-o epocă în care orice cuvânt care nu era pe placul regimului te putea trimite după gratii. Lectura, ca și credința, a fost, de asemenea, panaceu și pentru cei care au suferit în închisorile comuniste și pentru cei care au suferit în afara lor, grație lucidității, talentului, libertății de gândire și de exprimare”, a afirmat Dana Gagniuc-Buzura, managerul revistei de cultură „Nord Literar”.
Editorul unuia dintre cărţile Ligiei Duruş, prof. dr. Daniela Sitar-Tăut a completat că ”Bună cunoscătoare a fenomenului penelat, aspect relevat prin exegezele anterioare, Romanele strigătului înăbușit, Editura Casei Corpului Didactic Maramureș „Maria Montessori”, 2021 și Ipostaze ale puterii în romanul românesc postbelic, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2020, la origine teză de doctorat, autoarea urmărește diagnoza perioadei, pe paliere circumscrise interdisciplinarității, deoarece nu se limitează la simpla evaluare exegetică, ci urmărește proliferarea parabolicului în literatura comunistă prin intermediul psihologiei, filosofiei, etnicității, istoriei și geopoliticii.”
