Ştim, maramureşeanul nostru e în stare să facă horincă şi din gube de castane. Şi din pufoaică…, dar ideea are două feţe: există şi oameni care pot face produse de lux din dragostea pentru alcoolul făcut bine.
Cu ani în urmă, făceam un tur al celor mai interesante horinci de Maramureş. Am descoperit superba horincă de pere de pe Preluci, dar şi surprize frumoase, cea de coarne de la Negreia sau de cireşe sălbatice de la Poiana Botizii. Mai recent, mai ieri, am primit altă mostră de „bun gust”, între Fereşti şi Ocna Şugatag.
Pe un teren de un hectar, un giuleştean a făcut o plantaţie de mur de cultură. De aici până la horincă de mure…e doar un pas!
„Pe un hectar, am pus 2.800 de fire de mur, adus de la o pepinieră din Fundulea. Soiul e Thornfree. De 4 ani culeg, am cultură, anul trecut a fost chiar unul bun, cred că am adunat 7-8 tone. Am vândut ce-am vândut fructe, apoi am făcut dulceaţă, apoi vin, apoi horincă” – ne spune Ioan Ţiplea, acum pensionar, fost poliţist în zonă.
A înfiinţat şi o cooperativă, cu 6 membri, pentru a accede la fonduri europene, şi-ar dori împreună o hală de procesare, probabil în genul în care vor şi legumicultorii din Mireşu Mare să se organizeze.
Una peste alta, gospodarul sexagenar ne duce în plantaţie, iubeşte vizibil plantele, după modul în care pune mâna pe ele. A mai adus zmeur, pomi, a făcut alimentare cu apă, s-a organizat în aşa fel, încât, vorba lui, are de lucru cam până la 100 de ani şi ceva peste. Îi ţinem pumnii, a relansat ideea de horincă de Maramureş, mai ales că lumea se aşteaptă aici invariabil la ”de prune” sau ”de mere”. Chiar aşa, de porumb (reală, nu cu gel de Ungaria…) mai face cineva?
