Pădurile regale ale Maramureşului

2
1872

La limita adevărului acceptabil

N-am fi scris textul acesta dacă nu am fi văzut constant postări ale unui site despre “minunile” Maramureşului. Ne par scrise cu ajutorul AI/GPT, scrise bine, corect, dar fără conţinut realist. Un asemenea text se referea la pădurea Crăiasca de la Ocna Şugatag.
Cât de mirobolantă e, ce specii. Cu poze de aiurea, clar. Pentru că pădurea aia, aşa protejată cum e, suferă ca naiba din cauza indolenţei: în ea se deversează de la apele de bazin cu apă sărată la canalizările tuturor hotelurilor şi pensiunilor din zonă. În pădurea aceea miroase uneori a dejecţii. Iar speciile sunt cam obosite şi în vizibilă degradare. Dar ne-am amintit ce e cu pădurea aceea şi cu altele de gen.
Se vor supăra iar patrioţii… sunt păduri regale! Vă reamintim de altfel prima atestare a Maramureşului.
“Prima mențiune documentară a «pădurii Maramureșului» datează din 1199 cu ocazia unei vînători a regelui Emeric al Ungariei”..

Ne explică originea pădurilor de gen montaniardul Ionică Pop: “1896 a fost un an al aniversării mileniului regalităţii maghiare. Sau al pregătirii aniversării, pentru că atunci s-au plantat aşa-zise păduri regale în Maramureş. La Coştiui, apoi pădurea Crăiasca de la Ocna Şugatag, de asemenea Grădina Regelui de la Cavnic sau Curtea Regelui din Băiuţ. Sunt plantaţii de larice, pe fondul pădurilor existente, aşa se face că acum avem acolo rezervaţii naturale cu arbori seculari. În timp, în pădurile de larice cu stejar au mai apărut şi alte specii, de la cireşi sălbatici la pini. În pădurea Crăiasca este un stejar de 400 de ani. Dar laricele este în fază de degradare, copacii sunt găuriţi. Şi să nu uităm de aportul de ape uzate de la staţiune şi pensiuni, ce traversează pădurea şi se varsă în Pârâul Sărat. Şi tot atunci, în acel an, s-au făcut monografii, dar şi monumente, printre care fântâni cum sunt cele de la Haţeg, Câmpulung Moldovenesc sau cea din Baia Sprie! La fel, şcoala băimăreană de pictură e înfiinţată în aceeaşi perioadă aniversară”, spune montaniardul.
Da, conform Wikipedia, “Școala de pictură de la Baia Mare a fost o mișcare artistică ce a luat ființă în perioada Belle Époque în jurul pictorului Simon Hollósy. Ceea ce o evidențiază în plan național și continental sunt cele peste 250 de lucrări semnate de 90 de plasticieni care au activat în Centrul Artistic Baia Mare din 1896 până în prezent”.
Istoricii maghiari şi nu numai vorbesc despre anul 1000 ca fiind cel al înfiinţării regatului Ungariei, iar despre anul 896 ca fiind cel al cuceririi maghiare a Bazinului Carpatic, conform site-urilor maghiare de istorie. Revenind la pădurile noastre regale, ele nu sunt acum nici mirobolante nici adevărate muzee vii. Sunt cam uitate, fie ele protejate, ceea ce e oarecum şansa lor, vezi în foto larice secular…

2 COMENTARII

  1. Nenea, am pus mana pe carte. Nu m-am oprit nici o secunda din invatat. Poate asta sa fie problema Dvs, nenea? Ca nu m-am oprit la Biblie, am citit si cartile sfinte ale celorlaltor religii, ca nu m-am multumit la Istoria ce m-a invatat Partidul in anii 70-80 si am citit si istoriile tarilor din jur pentru comparatie, a Europei, a Lumii? Scuze, nenea, ce sa fac daca-mi place sa citesc?? In patru limbi străine. Scuze, nu mai fac…

  2. Băiete, ar trebui să mai pui mâna pe carte, să vezi și alte istorii atât în privința armeanului Simon Hollosy(cartea lui Raul Șorban), cât și în privința „cuceririi Bazinului Carpatic”.

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.