Dirijorul Fanfarei Municipale Baia Mare, Florian Mătăsaru, l-a întâlnit pe episcopul Justinian Chira, la scurt timp după Revoluția din 1989. La Șomcuta Mare s-a dezvelit un monument al eroilor, iar slujba de sfințire a fost oficiată de un sobor de preoți în fruntea căruia se afla tocmai ierarhul maramureșean. A fost fascinat din prima clipă de episcop. În timp, între cei doi s-a legat “o simpatie reciprocă”, mai ales că Înaltpreasfințitul Justinian avea un respect adânc și multă prețuire față de haina militară.
„Pe Înaltpreasfințitul Justinian l-am întâlnit imediat după Revoluție în Șomcuta Mare. Acolo s-a dezvelit un monument al eroilor chiar în centrul orașului. Am mers cu muzica militară și garda de onoare, fiind un ceremonial militar și religios. În fruntea soborului de preoți era Preasfințitul Justinian. Atunci era proaspăt episcop al Maramureșului și Sătmarului. L-am văzut, nu micuț, firav, avea așa o aură foarte interesantă față de ceilalți. După ce s-a terminat ceremonialul a trecut pe lângă noi și a zis: ‹‹Foarte frumos, vă felicit››. I-am mulțumit. A rămas așa o figură foarte interesantă. Mai târziu, după ce am înființat Fanfara Municipală din Baia Mare aveam să participăm împreună la multe festivități și ceremonialuri cu prilejul sărbătorilor naționale și alte evenimente. S-a legat așa o simpatie reciprocă, nu doar cu mine, ci cu toată formația. Cum începea să vorbească cu tine, se transforma în colegul tău, în prietenul tău, te știa de-o viață, parcă era de la tine din cartier, parcă ar fi făcut școala militară împreună cu noi”, a relatat Florian Mătăsaru.
În fiecare an, în preajma Crăciunului, printre primii colindători de la reședința episcopală se număra Fanfara Municipală. Era un moment atipic. Înaltpreasfințitul Justinian se bucura deplin și refuza să se așeze pe scaun atunci când îi avea oaspeți pe cei din fanfarp, preferând să stea drept și demn în timp ce asculta cu emoție și cu atenție colindele.
„Iubea extraordinar de mult haina militară, avea un respect nemaipomenit. Vă povestesc o întâmplare. Noi, în fiecare an în preajma Crăciunului, mergeam cu Fanfara Municipală să îl colindăm. Eram un pic mai atipic față de ortodocși, unde se colindă doar vocal. Noi mergeam să colindăm și instrumental, și vocal. A rămas prima oară uimit că noi cântăm și așa ceva. Și i-a plăcut foarte mult. Când am intrat la Preasfinția Sa m-am descoperit, m-am plecat să îi sărut mâna și și-a retras mâna în jos, a făcut un semn către mine și a zis: ‹‹Dumneata nu ai voie să te apleci în fața nimănui, ești ca un voievod››. Am râs puțin, am zis: Înaltpreasfinția Voastră spuneți-le ‹‹păgânilor›› ăstora din Fanfara Municipală să mă asculte mai mult. S-a produs un moment foarte frumos”, a adăugat Florian Mătăsaru.
(va urma)
