După 5 ani de peregrinări prin străinătate, una dintre cele mai frumoase comori ale Europei preistorice, cea de la Sarasău, s-a întors acasă, la Muzeul Național de Istorie din București – a anunțat istoricul și publicistul, Teofil Ivanciuc.
Obiectele au avut o soartă mai fericită decât coiful de la Coțofenești și brățările dacice din aur. Comoara maramureșeană a trecut pe la muzee din Liège (Belgia), New York și Chicago (SUA), fiind expusă ultima dată la Canadian Museum of History din Gatineau (Canada), unde a stat din aprilie 2024 până în urmă cu câteva zile.
Tezaurul de la Sarasău “a fost descoperit accidental în primăvara ploioasă a anului 1847 de către un tânăr care-și păștea vaca pe terenul lui László (Vasile) Man din Sarasău. A urmat o goană după aur (doar de la primul descoperitor fiind confiscate de către autoritățile imperiale, 4,5 kg aur), cea mai mare parte a tezaurului dispărând, părți din acesta suspectându-se că au ajuns, ulterior, în felurite mâini și țări. Din ceea ce s-a salvat, o parte a fost vândută de către familie, chiar atunci, Muzeului Național din Budapesta. Iar din ce a rămas și s-a împărțit apoi între familiile celor 3 moștenitori ai lui Man, s-a mai păstrat până azi doar partea nepotului Ioan Mihály de Apșa, care, prin moșteniri succesive, a ajuns la Iosif Pop din Sighetu Marmației. Iar acesta, în anul 2016, a vândut întregul lot Muzeului Național de Istorie a României” – precizează istoricul maramureșean.
