„Este momentul prioritizării culturii și a patrimoniului cultural național”
Muzeografii maramureşeni au reacţionat cu privire la incidentul petrecut la finalul săptămânii trecute când de la Muzeul Drents din Olanda au fost furate patru piese de tezaur din expoziţia Dacia – bogată în aur şi argint.
Oficialii instituţiilor muzeale sunt de părere că este „o zi tristă pentru lumea muzeelor și un semnal de alarmă pentru factorii decizionali din domeniul cultural”. Muzeografii au atras atenţia încă o dată cu privire la subfinanţarea domeniului cultural.
„Poate măcar acum, în ceasul al doisprezecelea, vocea noastră va fi auzită! Cultura contează”, a accentuat managerul Muzeului Judeţean de Etnografie şi Artă Populară Maramureş, Monica Mare. Ea a postat pe pagina sa de socializare mesajul venit de la Asociaţia Managerilor din Muzee în care se precizează că „în ciuda condițiilor de muncă demotivante, a salariilor mizere, a numărului subdimensionat de posturi, angajații muzeelor românești sunt adevărați profesioniști, contribuind zilnic la promovarea culturii românești, atât în țară, cât și în străinătate. Atragem atenția și cu această ocazie că este momentul prioritizării culturii și a patrimoniului cultural național, în primul rând din punct de vedere financiar. Este momentul să investim în paza muzeelor și a colecțiilor publice, în asigurarea bunurilor culturale, în formarea specialiștilor și în salariile lor, de asemenea fiind importantă și continuarea investițiilor deja începute și atragerea de noi fonduri înspre zona culturală”.
De altfel, acelaşi „strigăt” de disperare răzbate din partea tuturor celor care conduc instituţii de cultură şi care consideră că domeniul cultural este „pus la zid”.
„Dragi Guvernanți, dragă Presă, dragă Societate, când pe 18 mai 2024 toată suflarea muzeelor din Romania era în stradă, strigînd amarnic despre toate astea de le dezbateți acum, de ce nu ați auzit? De ce nu ne-ați auzit? Ba chiar ne-ați ridiculizat! Să vă aduc aminte declarația manifest? Acum căutați acari păuni, cereti demisii, dar primul ministru ne spunea că vine să deschidă el muzeele, că atât se înțelege din munca într-un muzeu! Acum vrea celule de criză – dacă o fac iar cu băgători de seamă, e clar ce celulă de criză! Situația e critică, peste tot! Cancerul e extins, iar nouă, câtorva dintre cei puțini (cam 2000 și ceva de specialisti în toată țara) ni se rupe inima că nu va mai rămâne nimic”, au scris muzeografii.
„Știu că angajații din muzeele României sunt profesioniști! Sunt ferm convins că toate procedurile de asigurare, expunere și securitatea bunurilor au fost realizate respectând legea. Ar trebui să ne punem alte întrebări și să luăm decizii. De ce doar când se întâmplă un eveniment nedorit toată clasa politică își dă cu părerea? În rest, tăiem de la cultură! De ce cultura tot timpul a fost prima la tăieri de fonduri? Care este planul de investiții pe termen scurt și mediu pentru Patrimoniul Cultural al României? Instrumentele de finanțare prin BDCE, Institul National al Patrimoniului, Programul Național de Restaurare, Timbrul Monumentelor Istorice și nu numai, VITALE pentru infrastrucutura culturală a României, vor continua în 2025? Sau?”, a punctat managerul Muzeului ASTRA din Sibiu, Ciprian Ştefan.
Oficialii Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureş au transmis şi ei câteva consideraţii despre importanţa obiectelor furate. „Muzeele sunt custozii patrimoniului cultural, dar acesta ne aparține tuturor. Ne exprimăm regretul față de furtul Coifului de la Coțofenești și al celor trei brățări de la Sarmisegetuza Regia, în noaptea de 25 ianuarie. Suntem alături de colegii din instituțiile afectate și așteptăm vestea bună că obiectele s-au întors cu bine acasă. Coiful și brățările sunt valoroase nu pentru că sunt din aur, ci pentru măiestria cu care au fost realizate și pentru importanța punții pe care o creează între noi, cei de acum, și cei care le-au făurit”, au precizat reprezentanţii Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureş.
