Ca să fie clar de la început, nu jubilăm pentru furtunile din sistemul de Stat. Știm clar că vor afecta toată economia românească. Nu dansăm că rămân oameni fără job. Problema e că s-a ajuns acolo. E un deziderat în România, să cauți un culcuș cald la Stat, asta n-o poate nega nimeni.
Guvernul însă, deși se ține tare cumva pe poziții, începe iar să arunce cu lapte și cu miere. Cică PIB-ul se va apropia de 2.000 de miliarde lei, economia accelerează, exporturile cresc, inflația scade, imediat va fi bine de n-om putea duce. După cum știți din construcția bugetului de anii trecuți, asta e o fentă a comisiilor de prognoză, ca să se facă un buget optimist, apoi „mai vedem noi”. „Cumva a fi. Niciodată n-o fost să nu fie cumva”. Etc. Caravana trece, câinii latră. Și ne temem că iar astupăm cu nisip rahatul, ori băgăm capul în nisip așa cum NU face struțul, e doar o legendă. Și problemele endemice tot nu se rezolvă. De exemplu, faptul că populația rezidentă din România s-a redus între 1990-2024 cu 4,25 milioane locuitori și nimic nu sugerează că va fi altfel în următorii ani. Între 2025-2059 se așteaptă declin cu încă 4,13 milioane. Dar atenție, nu vorbim aici numai de plecări „unde vezi cu ochii” ci și de nașteri/decese.
Și revenim la subiectul zilei, curățenia de la Stat. Cică avem nu doar 1,3 milioane de bugetari, cât și 255.000 de angajați în companii de Stat. Un primar bun din Maramureș, căruia nu-i vom da numele, ne calculează: „Un funcționar public de primărie consumă pe an 90.000 de lei. La zece funcționari, avem 900.000 de lei. În patru ani, avem 3.600.000 lei, bani cu care asfaltezi un drum pentru totdeauna. Cât despre bugetari, vă atrag atenția că există bugetari și bugetari. De exemplu, un șofer la Senat are 6.000 de lei salariu, un primar de comună ales are 6.300 de lei”.
Cât despre eficiență, ajungem să vă spunem că lucrările cu bani europeni la infrastructura feroviară merg de 3 ori mai încet ca celelalte drumuri, Asociația ProInfrastructura constată că o lucrare corect finanțată la drumuri se termină în 2-3 ani, în timp ce o modernizare de cale ferată durează 7-10 ani. Noroc cu politicienii care ne avertizează, dragii de ei. Parcă înțeleși, doi foști miniștri de finanțe. Cîțu zice: Acum este evident pentru toată lumea că România este în faliment, iar Boloș explică de ce ne-a lăsat Comisia Europeană fără 20 miliarde de euro din cererea de plată recentă. Dar și că se mai poate impozita din capitalul firmelor private, zice el, în contextul în care salariile bugetarilor trec de 162 miliarde lei/an. Nerușinare până la capăt! Dar România cea instituțională a îndeplinit și validat doar 14% din jaloanele cerute de PNRR, deși am trecut de jumătatea perioadei de implementare. Părem neserioși? Păi suntem! Ba nici nu ne prea pricepem. Uite ce zice prim ministrul, cel care lua lecții de economie în privat. Și de engleză. „Investițiile au dus la deficit, nu plățile de pensii și salarii mai mari”.
Avem și o veste bună, totuși, Registrul Comerțului confirmă că după aplicarea normelor UE, prostituția se regăsește în noile coduri CAEN în lista de meserii, din 1 ianuarie. Altfel spus, se justifică, cu un drum, și meseria de politician, sora celei de mai sus.
