Pentru început, știrea în original, de unde a început totul: “PSD vrea să înceapă reorganizarea teritorială a României. Premierul împuternicit în partid să facă un proiect de lege”. Doar că nu e atât de simplu. Ideea reorganizării administrative a existat încă din 2011, ex-președintele Băsescu spunea că cele 41 de județe ar trebui desființate și țara împărțită în 8 regiuni mari. Așa cum de fapt ne-a cerut și UE, când a început să ne finanțeze pe regiuni de dezvoltare. De ce nu s-a făcut? N-a existat voință politică. Partidele mari au mulți primari, care sunt armata activă a fiecărui partid. Simplu.
De ce reorganizare?
Părerile PRO spun că în România se trăiește mai prost când localitatea de rezidență e mai mică. Mortalitatea infantilă, la comunele sub 2.000 de locuitori, era, în 2018, de 10,2 la mie, față de 7,3 la mie în comunele cu peste 6.000 de locuitori sau 4,4 la mie în orașele de peste 200.000 de locuitori. Tot părerile PRO spun că e foarte mult personal inutil, având în vedere că, cel puțin în Maramureș avem 2-3 comune cu sub 1.000 de locuitori și multe altele sub 1.500.
Părerile CONTRA spun că nu acolo trebuie făcută curățenie, ci în ministere și în primăriile suprapopulate de oraș. De asemenea, ni se amintește că avem orașe cu 3-4-5.000 de locuitori… La nivel central, au început discuțiile. Apoi, supozițiile, inevitabile. S-a vorbit de comune cu 5.000 de locuitori, apoi de 3.000 de locuitori. Orașe de 10.000. Și tot la “Radio șanț” se vorbește de câteva principii: comunele lipite de orașe se trag spre orașe drept cartiere. Oficiali clujeni deja își arogă, pe bună dreptate, statut de Centru regional, “Statutul Clujului de cel mai important oraș al Ardealului nu este discutabil nici negociabil”. Cumva așa e.
Ce cred ai noștri edili?
Părerile sunt împărțite, însă da, adie vânt de schimbare, indiferent ce-o fi însemnând ea. Gheorghe Mureșan este cel mai longeviv edil al Maramureșului și cu siguranță în topul național. Înțelege foarte bine nevoile și cunoaște administrația publică, nu doar de la noi.
“Dacă vă amintiți, ideea nu e nouă, au vorbit despre ea odinioară Cozmâncă, apoi Dragnea, acum iar. Eu nu pricep cum vor face. Conform Constituției, trebuie referendumuri locale, ori va fi foarte greu așa. Noi am trecut prin asta. În 1989, în Ariniș au comandat să se comaseze comunele Asuaj și Băița de sub Codru. La fostele primării au rămas un casier, un agent agricol. Nu s-a rezolvat mai nimic, și a fost o chestie impusă, a comandat Ceaușescu, nu se discuta. La Revoluție, ne-am revenit la normal. Acum, stăm așa. Cu Ordonanța Trenuleț, ni s-a cerut 10% reducere de posturi. Evident, toți vor reduce posturile vacante, toți au. Ca regulă de bază, cam 9-10 persoane/UAT e nevoie, în administrație, indiscutabil. Asta din experiență. Dar mai am o experiență, avem o înfrățire cu o comună maghiară și am discutat asta. Ce au făcut ei? Fiecare sat este comună, serios. Dar… un secretar ține 4-5 localități. Ce Poliție locală? Au o căsuță poștală la Primărie, unde se depun plângeri, reclamații, vin polițiști constant și iau corespondența. Așa s-a lucrat acolo, la număr de funcționari. Apoi, viceprimarul e onorific, nu e plătit. Comuna cu pricina are viceprimar o dăscăliță, o face din plăcere, din patriotism. La Consiliul Local se votează după om, ca gospodar, nu după partid. Ce vreau să spun eu aici este că se poate face economie, dar cu cap. Nu în pripă, nu haotic” – ne spune edilul veteran din Ariniș.
Alt primar performant, recordman în investiții atrase, e Ioan Mătieș, de la Mireșu Mare. Ce crede el despre reașezarea teritorială?
“…Înainte de orice, să-și facă socoteala cât cheltuie cu orașele și cât cu comunele. De acolo să înceapă. Să vadă și rata de confort la oraș și la sat. Nu-i corect ca cei harnici, cu angajați puțini, cu investiții multe, să fie pedepsiți pentru că sunt eficienți. Iar ceilalți, tot cu mâna-ntinsă la Stat. Eu nu văd reorganizarea ca un lucru bun, sincer. Dar buna funcționare a comunelor? Cum o fac? Uite, nu mai avem polițiști… ei sunt acum mercenari 112, odinioară șeful de post cu popa și cu primarul țineau în frâu bunul mers al unei comunități. Cei ce nu avem Poliție locală, tocmai ca să fim eficienți, rentabili, nu avem cum impune deciziile Consiliului Local polițiștilor, ce treabă au ei? Sunt foarte multe infracțiuni, există consum de droguri, nu avem pârghii. Să nu mă înțelegeți greșit…avem colaborare cu Poliția, dar nu instituțională. Uite, pentru bunul mers al comunei, exemplu din Ucraina: toți șefii de descentralizate sunt numiți de primari, în comune. Nu de partide!” – spune edilul de Mireșu Mare.
Peste Gutâi, în Oncești avem alt primar harnic, eficient. Matei Godja are felul lui de a conduce, de a se mișca printre meandrele vieții politice: e independent. Cum vede comasarea? Mai ales că a lui comună deși are importanță istorică majoră, subliniată de el frecvent, s-a desprins de Bârsana.
„Eu nu cred că pierderile la Stat se fac aici, la sat, la numărul de angajați. La Oncești, de pildă, avem 27 de posturi dar suntem 7 persoane! Pierderile sunt în altă parte. Nu zic, poate sunt comune cu 3-400 de persoane. Dar te uiți și la potențialul comunei: noi avem peste 10.000 de turiști pe an, avem statut de stațiune, de sat cultural, avem activitate economică chiar și de zece ori peste cât au vecinii noștri. Avem peste 300 de angajați în comună, alții au 50. Cifra de afaceri este de peste 20 milioane lei! Unde sunt pierderi, să se facă analize de costuri și de personal. Dar în general, satul ar trebui încurajat, nu desființat” – spune el.
În fine… nu c-ar conta, ar trebui să fircălim aici și părerea noastră, de oameni care vedem săptămânal satul maramureșean, de decenii. Am văzut evoluții, am văzut involuții. Interes/dezinteres. Spunem că regulile făcute la București sau pe linie de partid vor face mai mult rău. Avem comune bine dezvoltate, cu industrie, cu agricultură, ce ar trebui nu desființate ci lăudate, puse-n ramă. Avem însă comune care se târâie, din rectificare în rectificare. Care nu pot finaliza investiții vechi de un deceniu pentru că nu au bani de cofinanțare. Avem orașe care nu sunt chiar orașe, așa cum avem comune înfloritoare.
Există locuri unde se poate “umbla” fără să afecteze buna funcționare. De exemplu: dacă tot urci copiii dimineața în microbuz și-i duci în centrul de comună… la o școală și ea depopulată, de ce nu îi poți duce încă 5 kilometri, în comuna vecină unde se face școală ca lumea?
Alt exemplu, fără supărare: dacă stau copiii toată ziua pe telefoane, de ce să nu faci o bibliotecă online pentru tot județul, iar la nevoie directorul de școală sau oricine din primărie să deschidă biblioteca satului?
Nu, nu e nevoie de posturi de Poliție sătești decât acolo unde prin datină sunt oamenii… mai nervoși, mai agitați. Tind să devină mici boieri, fapt dovedit. Nu stâlpi ai satelor, ci mici boieri. Dar da, o echipă de intervenție rapidă per zonă folclorică se impune.
Apoi, să ne iertați, dar e în curs și se vor termina, cu puțin interes, cadastrul și împroprietărirea, punerile în posesie și titlurile de proprietate. Unde nu-s făcute până acum, ori sunt necazuri mari ori dezinteres. Oamenii sunt trimiși oricum la APIA ori la Direcția Agricolă… doar zicem. Mai ales că agricultura ce se face acum la nivel de sate e minimalistă, câțiva harnici iau în arendă terenurile lăsate de bătrâni și de cei plecați în lume.
Să nu vorbim deocamdată despre care-cu care comună să se alipească, vom genera supărări, frustrări. Dar legenda aceea cu “a merge 20 de kilometri pentru o ștampilă”… să fim serioși. Dar a merge 50 de metri după o ștampilă și găsești închisă Primăria cu cheia, la ora 1 după amiază? Vorba edilului din Ariniș, un pic dezvoltată: o localitate cu o cutie poștală, ba chiar cu un serviciu de easy box instituțional, de unde să-ți iei corespondența, cu un bancomat și cu site funcțional al autorității locale pentru diverse probleme, ar putea face minuni!
