La finele săptămânii trecute, a avut loc dezbaterea publică a raportului privind impactul asupra mediului pentru proiectul „Lucrări de construire și de desființare pentru închiderea și ecologizarea minei Herja – iaz de decantare Bozânta, județul Maramureș”. Întâlnirea s-a desfăşurat în cele două localităţi afectate direct de poluare: Recea şi Tăuţii-Măgherăuş.
Soluţii tehnice găsite de specialişti
Paul Ciobanu – Cepromin Deva, proiectantul documentaţiei, a explicat localnicilor din Recea ce ar presupune lucrările: „Proiectul tehnic de închidere şi ecologizare a minei Herja, iaz de decantare Bozânta, a început în 2012 după care s-a refăcut în 2018. În ambele dăţi s-au obţinut toate avizele şi acordurile necesare demarării lucrărilor, atâta că din lipsa fondurilor de la bugetul de stat, aceste lucrări nu au fost începute. În documentaţia elaborată în 2018, au fost cuprinse anumite lucrări care au fost preluate şi în anul 2022 şi care au stat la baza solicitării de noi avize şi acorduri. În mare, soluţiile tehnice au rămas aceleaşi, doar că au fost adaptate condiţiilor noi, atât din punct de vedere al proprietarilor, cât şi al situaţiei morfologice. În plus de acestea, a existat o solicitare din partea Conversmin SA Bucureşti, care are în administrare staţiile de epurare ape de mină, de a mări capacitatea de depozitare pe iazul de avarii din imediata proximitate a iazului Bozânta, iaz de avarii pe care se depozita de multă vreme acest nămol, rezultat în urma epurării apelor de mină, atâta doar că ajunsese la capacitatea reglementată. Cu prilejul adaptării proiectului tehnic, s-a solicitat şi o analiză în privinţa stabilităţii acestui nou depozit să se ajungă la concluzia dacă se mai poate înmagazina în condiţii de siguranţă, motiv pentru care am elaborat un studiu topografic, am făcut măsurători şi s-a ajuns la concluzia că acest depozit mai poate acumula o cantitate de aproximativ 25.400 mc de nămol”. 
Celelalte lucrări prevăzute la iazul mare de decantare ţin de asecarea apei şi stabilizarea iazului. Această întâlnire a fost faza premergătoare obţinerii avizului de Mediu. Însă mai trebuie obţinut avizul sanitar de la Direcţia de Sănătate Publică – este necesar un studiu de evaluare a impactului asupra stării de sănătate a populaţiei, dar şi aviz de la Apele Române. Însă problema de rezolvat este una gravă. „Această poluare produsă ştiu că e o problemă gravă, care afectează sănătatea cetăţenilor. Aşa că eu sper ca povestea de astăzi să nu rămână doar o poveste şi să se şi concretizeze într-un rezultat. Trebuie să ştim exact ce se întâmplă acolo!”, a spus Rudolf Stauder, prefectul de Maramureş, prezent la întâlnire.
„În ultimii 12 ani, nu s-a făcut nimic”
Cetăţenii veniţi la dezbatere nu au stat prea mult pe gânduri şi au început cu întrebările. „Cunosc foarte bine despre ce este vorba în proiect, însă vreau să ştiu dacă avem şanse ca în acest an să fie prevăzuţi bani în buget pentru acest obiectiv. Asta în condiţiile în care în ultimii 12 ani nu s-a făcut nimic. Ştim cu toţii ce se întâmplă vara, în zilele secetoase, cu praful antrenat de vânt de pe iaz, care se depune pe culturi, intră în casele noastre şi în lunca râului Lăpuşel”, a spus Pavel Octavian, fostul edil al comunei. „Ar trebui luată în considerare starea populaţiei acum, înainte de orice lucrări. Ne spuneţi că trebuie făcută o evaluare a impactului asupra stării de sănătate a populaţiei, însă apoi ne spuneţi că nu aveţi bani prevăzuţi în buget pentru asta şi atunci ne-aţi spulberat orice speranţă că se va putea întâmpla ceva cu acest proiect”, a precizat şi localnicul Viorel Pop. “Indiferent ce facem, că punem membrană, că punem nămoluri, trebuie să ecologizăm odată iazul. Vom aplica cea mai bună soluţie, însă problema e să începem odată. Importantă este acum obţinerea acordului de mediu”, a fost de părere şi Alexandru Ardelean, primarul din Recea.
Spirite încinse şi la şedinţa din Tăuţii-Măgherăuş
Prezidiul cu cei de la APM, Prefectură, Cepromin şi Conversmin s-a deplasat apoi în Tăuţii-Măgherăuş, a doua locaţie pentru dezbatere. Şi aici oamenii s-au arătat nemulţumiţi de proiect: „Ce îmbunătăţire semnificativă aduce acest proiect asupra factorilor de mediu dacă aici se doreşte, deocamdată, mărirea capacităţii de depozitare a nămolurilor de la staţiile de epurare?”, a spus Carmen, o localnică din oraş. „Locuiesc în Tăuţii-Măgherăuş de peste 15 ani, sunt senator de anul trecut, dar ce am auzit aici m-a speriat! Doriţi să depozitaţi încă 25.000 mc de nămol pe iaz. Dar de ce nu spuneţi că acest nămol e toxic?! De ce nu spuneţi că praful ridicat de vânt de pe iaz e toxic?! Este o nenorocire tot ce se întâmplă aici şi nu facem nimic de 30 de ani!”, a spus Costache Chertif. „Această opinie, general exprimată, nu reflectă altceva decât nevoia de soluții concrete și o mai bună informare și consultare a cetățenilor din orașul nostru înainte de a lua o decizie finală. Nu voi fi niciodată de acord cu proiecte care ar putea avea un impact negativ asupra mediului din orașul nostru, asupra sănătății oamenilor, asupra bunurilor sau asupra calității vieții comunității noastre. Toți ne dorim ecologizarea, dar să fie ecologizare, nu o și mai mare poluare”, a conchis Dumitru Marinescu, primarul orașului Tăuții Măgherăuș.
Ce urmează, dacă se vor şi obţine toate avizele şi vor veni banii pentru ecologizare, rămâne să vedem în perioada următoare… Este însă greu de anticipat deznodământul acestei probleme care trenează şi afectează judeţul de zeci de ani.
