Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale „Liviu Borlan” Maramureş (CJCPT) a organizat, în ajun de Ziua Culturii Naţionale, un eveniment menit să marcheze acest eveniment. În acelaşi timp, a fost omagiat şi poetul Mihai Eminescu, de la a cărui naştere s-au împlinit 175 de ani.
A fost multă emoţie adusă pe scenă de elevii Şcolii Populare de Artă, precum şi de personalităţile care au vorbit despre lansarea noilor numere din Memoria Ethnologica. “Din anul 2019, de când Şcoala Populară de Artă este secţie a CJPCT Maramureş, am încercat să îngemănez activitatea de cultură tradiţională cu activitatea şcolii. În toată această perioadă, am obţinut aproape 3.000 de premii”, a spus în deschiderea evenimentului managerul instituţiei, prof. Lucian Iluţ.
“Tradiţia şi modernitatea au fost mereu în contrabalansare”
Amfitrioana evenimentului a fost managerul Revistei de cultură „Nord literar”, Dana Gagniuc Buzura, cea care a accentuat că „Memoria Ethnologica” este „o revistă care tezaurizează creație, tradiție, cercetare de cel mai înalt nivel. Și care se situează în galeria selectă a celor mai bune reviste de profil din lume”.
Despre noile numere ale revistei au vorbit conf. univ. dr. Delia Suiogan, lector dr. Natalia Lazăr și drd. Isabella Corina Csiszar – redactor-șef al revistei Memoria Ethnologica. Izabela Csiszar a punctat că este redactor la această revistă din 2005, iar funcţia de redactor-şef o ocupă din 2021.
„A fi redactor şef înseamnă să ai zeci de ani de studiu, de cercetare pe teren. Dacă în anii 60-70 folclorul era pretutindeni, dar mijloacele de cercetare ale folclorului erau rudimentare, se mergea cu un magnetofon sub braţ, existau mijloace de transport puţine, iată că noi azi beneficiem de tehnologie modernă, avem reportofoane sofisticate, dar folclorul autentic este din ce în ce mai puţin. Este foarte dificilă munca noastră de cercetători pe teren. A fi etnolog înseamnă şi să ai acea deschidere şi empatie, de a sta de vorbă cu oamenii satelor, de a-i convinge să-şi deschidă poarta, de a-şi deschide sufletul înspre noi, de a ne povesti toată viaţa lor”, a afirmat redactorul-şef al revistei „Memoria Ethnologica”.
Revista are 4 capitole: Articole şi studii, Colecţii de folclor, Convorbiri culturale şi Recenzii. Din 2021 apare în format „full color”, ceea ce creşte şi valoarea fotografiilor-document. Din redacţie fac parte, secretarul redacţiei, Mirela Poduţ, conf. univ. dr. Delia Suiogan, lect. univ. dr. Natalia Lazăr, etnologul Pamfil Bilţiu şi conf. univ. dr. Delia Răchişan.
“Tradiţia şi modernitatea au fost mereu în contrabalansare şi riturile de trecere nu mai sunt ceea ce au fost. Arhitectura caselor nu mai e aşa cum era, portul popular s-a schimbat, familia s-a schimbat, ţăranul român nu mai e aşa cum a fost. În schimb, sistemul obiceiurilor nu se pierde. Se schimbă, dar se şi regenerează. Dacă în trecut omul era centrat pe religios, acum e centrat pe social”, a adăugat Isabella Corina Csiszar.
„Această revistă ne propune o întoarcere la rădăcini, o reconfirmare a identităţii noastre”
La rândul său, conf. univ dr. Delia Suiogan a accentuat că „înainte de a fi homo universalis trebuie să fim români. Această revistă ne propune o întoarcere la rădăcini, o reconfirmare a identităţii noastre. În această revistă alături de nume mari, consacrate, care ne fac onoarea de a publica număr de număr, publică şi tineri, foşti studenţi, foşti sau actuali masteranzi pentru că ne-am propus să facem această deschidere. Important e să deschidem porţile şi să aducem tinerii, dacă nu predăm ştafeta generaţiilor viitoare, nu este bine. La un moment dat ne vom bloca într-un punct şi de acolo lucrurile pot să o ia razna. Invităm studenţii să scrie materiale bune pentru a putea fi selecţionate să apară în această revistă. Este o revistă de memoria culturală. Vrea să facă legătura între popor şi identitatea sa, legătura între trecut şi prezent şi să aducă trecutul într-un prezent continuu. Revista urmăreşte fenomenul cultural în dinamica sa”.
Despre conţinutul numerelor 92-93 din Memoria Ethnologica a vorbit lector univ. Dr. Natalia Lazăr care a arătat că între cercetătorii consacrați, care și-au adus contribuția la apariția acestui număr figurează Camelia Burghele, „care ne propune un element al patrimoniului gastronomic național – sarmalele (piroștele) din satele sălăjene”. Neobosiții folcloriști și etnologi maramureșeni Pamfil și Maria Bilțiu sunt prezenți și în acest număr al revistei cu un studiu ce cuprinde numeroase elemente de folclor. O prezență notabilă în paginile Memoriei este studiul cercetătoarei Eva Șimon, care surprinde pagini de istorie culturală și folclor din Ungaria de după al Doilea Război Mondial, cu insistență asupra comunității istorice românești. Cei interesaţi să răsfoiască revista Memoria Ethnologica pot apela la Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Maramureş.
În cadrul evenimentului a putut fi vizionat şi filmul documentar “Feţele magiei”, realizat de etnologul Isabella Corina Csiszar.
