• Unde se situează Maramureșul?
Realizatorii hărții spăgii din spitalele din România vin cu cele mai recente date privind ”atențiile” oferite de pacienții care au avut nevoie de diverse consulturi medicale sau au fost internați în spital cu diverse probleme de sănătate.
Datele arată că, în continuare, acest fenomen există și este mai accentuat în unele județe față de altele. În fruntea clasamentului cu cele mai puține șpăgi se află Clujul, iar la popul opus avem județul Călărași, unde șpăgile sunt mai frecvente.
”În frunte, cu cea mai mică șpagă, avem județul Cluj cu 2.39% urmat de Satu Mare (3.31%), Timiș (3.36%), Iași (3.38%) și Bihor (3.44%). Cel mai rău stau județele Călărași cu 11.61%, Harghita (10.32%), Olt (8.81%), Ialomița (8,74%) și Covasna cu 8.56%. Bucureștiul se situează la 3.77%, iar media națională la 4.21%”, a declarat Dragoș Vana, realizatorul hărții șpăgii din spitale.
Potrivit hărții realizate de acesta, în Maramureș, nivelul de șpagă din spitale se situează peste media națională și ajunge la 5,33%. În comparație cu celelalte județe din Transilvania însă, județul nostru stă destul de prost, fiind în fruntea clasamentului cu cele mai multe șpăgi. În Satu Mare, spre exemplu, procentul celor care au recunoscut că au dat șpagă este de 3,31%.
Datele analizate sunt colectate prin intermediul Mecanismului de feedback al pacientului de către Ministerul Sănătății, afișate pe data.gov.ro și procesate de Graphs.ro. Persoanele chestionate au răspuns la întrebarea ”Dacă vi s-au solicitat bani sau alte tipuri de recompensații de către personalul medical, doriți să sesizați acest fapt?”
”Totdeauna este loc de mai bine”
În cel mai mare spital din Maramureș, Spitalul Județean de Urgență Baia Mare, pacienții internați au posibilitatea de a completa chestionarul de satisfacție al pacientului și după ce s-au externat din unitatea medicală, de acasă, printr-un SMS. Conducerea spitalului spune că unele nemulțumiri sunt legate de mâncare sau de comportamentul unor angajați. Pe de altă parte, practica acordării unor atenţii către personalul medical rămâne în mentalul unor pacienţi, în special din vechea generaţie, chiar dacă acest lucru nu este recunoscut oficial.
” Avem acele chestionare și avem această practică (n.r. acordarea de atenţii), că unii au impresia că se ocupă mai bine de ei dacă dau ceva. Noi, lunar, ne uităm peste acele chestionare și nu am avut în ultima vreme astfel de sesizări. Am avut comentarii vizavi de mâncare, am avut sesizări cu privire la comportamentul ușor deviant al unora și al altora. Însă lucrurile merg bine și în sensul acesta, pentru că am luat unele măsuri. De aceea avem comisia de disciplină la nivelul spitalului ca să îndreptăm aceste lucruri. Încep să apar mai multe mulțumiri și precizări de satisfacție vizavi de cum au fost tratați. Dar totdeauna este loc de mai bine”, a declarat Alexandru Oros, managerul Spitalului Județean de Urgență Baia Mare.
Şi directorul medical al Spitalului Judeţean de Urgenţă „Dr Constantin Opriş” Baia Mare, Lucian Bogdan, speră că a dispărut şpaga din unităţile spitaliceşti.
”Eu sper că lucrurile astea s-au terminat de ceva vreme. În momentul de față, salariile în sistemul medical au devenit decente. Într-adevăr sunt categorii profesionale, respectiv personalul auxiliar, la care reglajele salariale s-au întâmplat mult mai lent decât la medici și la asistenții medicali și discrepanțele salariale au fost foarte mari. Legea salarizării unitare nu ne permite să diferențiem veniturile, decât în limitele prevăzute de lege. Veniturile legate de salariul de bază și de sporuri. Maximum 70% din bugetul spitalului poate să reprezinte fondul de salarii, deci lucrurile sunt mai complicate. În momentul de față însă și salariile pentru personalul auxiliar au ajuns la un nivel rezonabil, așa că eu nu pot decât să sper că astfel de practici nu se mai întâmplă”, a declarat și dr. Lucian Bogdan, directorul medical al spitalului.
