În luna decembrie 2024, în județul nostru s-au înregistrat numeroase cazuri de pneumonie, după cum arată și datele Direcției de Sănătate Publică.
În săptămâna 16-22 decembrie, s-au raportat 198 de pacienți cu pneumonie, dintre care 37 au fost internați în spital. Ulterior, în perioada 23-29 decembrie, s-au raportat 108 cazuri de pneumonie, iar de această dată, 32 de pacienți au fost internați în spital. Din păcate, în acest interval s-a înregistrat și primul deces cauzat de această afecțiune.
Pe vremea grecilor pneumoniile erau denumite după simptomatologie:
1. Pneumonia cu durere înțepătoare într-o parte. Azi o numim pneumonie bacteriană. Se ajunge mai rar la durerea înțepătoare într-o parte (și la septicemie) deoarece se folosesc antibiotice.
Bacterii își fac casă într-un plămân și (fără tratament) se extind formând (în lupta cu „ostașii” sistemului imunitar) puroi. Această extindere (sub forma de pungă de puroi) trece de țesutul insensibil al plămânului și atinge zona sensibilă (cu nervi) a membranei din apropierea plămânului. Atunci apare durerea înțepătoare într-o parte. E nevoie de antibiotice care să elimine infecția bacteriană.
2. Pneumonia fără durere care afectează plămânii de jur-împrejur.
Azi o numim pneumonie virală. Este „tratată” cu inhibitori ai sistemului imunitar (de exemplu „flixotide”) ceea ce duce la o îmbunătățire a simptomelor dar cu un risc de agravare/complicare a bolii. Zic risc de agravare a bolii fiindcă s-au făcut teste pe șoareci și odată cu inhibarea imunității s-a produs o creștere a încărcăturii virale.
Pneumonia virală afectează mai mult bătrânii și copiii. Bătrânii peste 75 de ani. Copiii până la cinci ani sunt foarte vulnerabili – cam 4% fac pneumonie virală într-un an – și scade: 2% la cei între 5 și 15 ani. După 15 ani e cam 0.3%
Păcat că articolul (medicii) nu menționează despre ce tip de pneumonie e vorba.