Mai rar așa an fierbinte precum 2024, în istoria noastră recentă. Fierbinte inclusiv la propriu, pentru că am avut, nu-i așa, o vară sahariană! Dar să parcurgem pe scurt, chiar sec, evenimentele anului 2024. Încercăm să ne abținem de la ironii și comentarii, unele subiecte sunt încă sensibile, o seamă de oameni au ajuns pe poziții ireconciliabile din motive… surprinzătoare, cum ar fi politica.
Anul începe cu proteste, din ianuarie. Criza financiară, anii repetați de secetă, efectele complexe ale războiului din Ucraina, perturbarea pieței comune europene prin derogările acordate mărfurilor agricole ucrainene au adus fermierii români într-un punct critic la începutul lunii ianuarie 2024.
Alături de transportatorii nemulțumiți de accizele mari la motorină, de prețurile RCA și de schimbările legislative intrate în vigoare de la 1 ianuarie aceștia au făcut front comun și au protestat săptămâni în șir. Protestul fermierilor s-a extins treptat în 22 de județe ale țării, unde mai multe drumuri au fost blocate cu camioane și tractoare, circulația rutieră desfășurându-se cu dificultate. Aceste proteste au afectat și tranzitul cerealelor ucrainene având în vedere blocarea intrărilor în Portul Constanța.
Pe 6 februarie, se prezintă un proiect de buget CFR Călători în care pierderile companiei depășesc în premieră un miliard de lei. Pe 16 februarie, Ministerul Transporturilor propune înființarea Carpatica Feroviar, care nu e altceva decât o nouă CFR Marfă. Pe 27 februarie, accident la metrou, “Tren contra tren” pe aceeași linie.
Pe 12 martie, președintele Klaus Iohannis anunță că va candida pentru funcția de secretar general al NATO. Pe 31 martie, Bulgaria și România intră parțial în Schengen, pe apă și în aer. Austria se opune total la granițele terestre deschise.
În 26 aprilie, justiția decide ca procesul influencerului Andrew Tate poate continua. Pe 25 aprilie, buget oficial CFR Călători: pierderi de cinci ori mai mari, salarii înghețate. Pe 26 aprilie se lansează sistemul „bilet unic pentru toți operatorii de transport călători”.
Luna mai aduce alte probleme. Evoluția focarelor de pestă porcină africană, apariția focarelor de gripă aviară, precum și a celor de pesta micilor rumegătoare pe teritoriul țării noastre au adus numeroase pagube și în sectorul zootehnic. De asemenea, importurile masive de carne de pasăre și ouă, dar și de cereale din Ucraina, precum și scăderea producției de iarbă de pe suprafețele de pajiști cauzată de seceta prelungită au determinat crescătorii să renunțe la animale. Lichidarea mult controversată a unor focare de pestă a micilor rumegătoare din județul Timiș a prelungit starea de carantină și a dus la scăderea dramatică a prețului animalelor și la încetinirea ritmului exportului către țările arabe.
Ministrul Florin Barbu le-a promis oierilor un sprijin pentru tineretul de reproducție în vârstă de 0-12 luni, în valoare de 60 euro/cap și cuantum maxim de 42.000 euro/beneficiar.
Pe 7 iunie, 15 persoane sunt rănite într-o explozie la un magazin de bricolaj din Botoșani. Pe 9 iunie, au loc alegerile europarlamentare și cele locale, marcând un prim semnal de creștere a partidelor “suveraniste”. Pe 20 iunie, președintele Klaus Iohannis se retrage din candidatura pentru secretar general al NATO, rămânând fără niciun susținător. La Munchen, în 17 iunie, se năștea “Generația de Suflet” a fotbalului românesc.
Pe 15 iulie, guvernul aprobă împușcarea a 481 de urși din țară, ca urmare a atacului încă neelucidat până la capăt asupra unei fete de 19 ani. Luna iulie vine cu alte provocări. România a continuat să fie lovită de secetă severă și în 2024, cu un deficit de precipitații mai mare de 30% comparativ cu media multianuală. Anul acesta, producția de grâu a scăzut cu 14% față de 2023, iar la porumb declinul este și mai drastic, cu 27% mai mic decât anul precedent. Cu toate acestea, din cele 9,7 milioane de hectare de teren arabil din România, doar aproximativ 2,7% beneficiază de sisteme de irigații.
Datele furnizate de AFR arată că în 2024 recolta de cereale a scăzut, în medie, cu 21,3%, trasă în jos de volumele scăzute de grâu (-14%) și porumb (-27%), influențate fiind de condițiile meteorologice care au afectat randamentele, dar și suprafața semănată, rezultând o scădere a suprafețelor cultivate față de 2023.
Pe 13 iulie, Codul roșu de caniculă și disconfort termic deosebit de accentuat a vizat mai mult de trei sferturi dintre județele țării (zone din Crișana, Banat, Oltenia, Muntenia și Moldova și Municipiul București) în zilele de 13 și 14 iulie, când temperaturile au urcat la 41 de grade, iar indicele temperatură-umezeală a depăși, pragul critic de 80 de unități. Minimele termice au fost specifice nopții tropicale, de 21- 23 de grade. Pe 15, atenționările Cod roșu și Cod portocaliu de caniculă, valabile în toată țara au fost prelungite de ANM până în 17 iulie inclusiv. Temperatura maximă anunțată a fost de 40-41 de grade, în zilele de 15, 16 și 17 iulie, în București, iar cea minimă, specifică nopții tropicale, de 20-23 de grade.
Pe 6 august, prim-ministrul Marcel Ciolacu anunță că va boicota ceremonia de închidere a Jocurilor Olimpice de la Paris, din cauza greșelii de arbitraj care a dus ca gimnasta Ana Bărbosu să piardă medalia olimpică.
În perioada 14-16 septembrie sunt ucise mai multe persoane, ca urmare a inundațiilor provocate de furtuna Boris. Dintre ele, numai patru în zona Galați. S-a dovedit apoi că reabilitările și decolmatările de râuri făcute în zonă au îndreptat meandrele râurilor și au creat auspiciile unui râu furios cu viteză imensă, ce rade tot în cale.
Pe 5 octombrie, Curtea Constituțională a descalificat și scos din campania prezidențială pe candidatul Diana Șoșoacă, cu motiv că pozițiile ei publice și comportamentul au violat sistematic fundația constituțională a țării și atașamentul la NATO, dar fără motive clare, punctuale.
Pe 24 noiembrie, au loc alegerile prezidențiale în România, cu rezultatul bine-cunoscut: în turul doi merg absolut neașteptat candidații Călin Georgescu și Elena Lasconi. Pe 28 noiembrie, Curtea Constituțională ordonă o renumărare a voturilor.
In ultima ședință de guvern din 18 decembrie s-a decis ca măsura privind plafonarea adaosului la alimentele de bază să fie prelungită până în 30 iunie 2025.
Pe 1 decembrie, de ziua națională, au loc alegerile parlamentare, câștigate de PSD, urmat de AUR și PNL.
Pe 2 decembrie, Curtea Constituțională anulează primul tur al alegerilor prezidențiale, după ce dovezile scoase de serviciile de informații arată că un candidat a beneficiat de o campanie online susținută din partea Rusiei.
Pe 11 decembrie, se formează o alianță a PSD, PNL, UDMR, USR și minorități, așa-zisa alianță a Proeuropenilor, pentru a începe să negocieze formarea unui guvern. După interminabile circuri, USR iese din schemă și se formează un Guvern Ciolacu 2.
Pe 12 decembrie, Uniunea Europeană anunță oficial intrarea României și a Bulgariei în Schengen începând cu 1 ianuarie 2025.
Aproape c-avem emoții în ce privește anul ce vine. Să nu fie mai al dracului ca cel care s-a încheiat. Criza economică este o certitudine. Măsurile de strângere a curelei la fel. Alegerile prezidențiale se reiau, dar nu sub bun augur. Nu avem niciun semn că anul acesta nu va fi secetos, după vreo 5 consecutivi. Ne/vă ținem totuși pumnii!