Suntem până-n prăsele ocupați cu alegerile politice făcute peste tot în lume. Omitem însă, la fel ca domniile lor candidații, realitatea sumbră. Pământul se schimbă, e furios, se scutură de noi pe alocuri. Am avut recent inundații masive în Spania și-n Italia, cutremur în Grecia. Alt taifun în SUA. Apropo, în luna noiembrie, muntele Fuji din Japonia încă nu are legendarul vârf înzăpezit. Așa cum, straniu, nu aveau săptămâna trecută nici ai noștri Pietrosul, Pop Ivan, Toroioaga. A nins în schimb în Hawaii…
Măria Sa Sir David Attenborough, marele realizator de documentare de natură de la BBC, făcea o paralelă în filmul “A life on our planet”: în 1937 eram 2,3 miliarde de oameni. Carbonul în atmosferă era de 280 unități/milion, iar gradul de natură sălbatică era de 66%. În 2020, populația umană era de 7,8 miliarde. Carbonul în atmosferă ajunsese la 415 unități, iar sălbăticia rămasă era de 35%…
Noi? Noi din păcate comemorăm. Și nu ne învățăm minte nicicum. “Dezastrul de la Certej a avut loc sâmbătă 30 octombrie 1971, la ora 4:55 dimineața, fiind provocat de ruperea digului și alunecarea muntelui de steril din iazul de decantare al exploatării miniere Certej, Hunedoara. Digul s-a rupt pe o lățime de 80 de metri și din iaz au fost expulzați în câteva minute 300.000 m³ de steril. Nămolul toxic a acoperit, în numai un sfert de oră, zeci de kilometri pătrați, cu straturi de până la jumătate de metru. Valul acid de steril a înghițit într-un sfert de oră și a ras de pe fața pământului șase blocuri de locuințe cu 25 de apartamente fiecare, un cămin cu 30 de camere, șapte locuințe individuale și 24 de gospodării au fost distruse sau avariate. Dezastrul a provocat 89 de morți și 76 de răniți. Cianura folosită în procesul de extracție, care se găsea în nămolul scurs, a ars hainele de pe victime. Toate cadavrele care au fost scoase din mâl erau goale. Deși la Primărie s-au înregistrat 82 de acte de deces, autoritățile au anunțat oficial la radio și televiziune un număr de 48 de morți, pentru a nu fi nevoite să declare doliu național. Cu numai o săptămână înainte de dezastrul de la Certej, ministrul minelor Bujor Almășan, împreună cu o comisie guvernamentală, au fost la Certej, unde au verificat iazul de decantare și au decis că acesta este încă funcțional, după care au aniversat cu mare pompă 225 de ani de minerit.”, conform wikipedia.
Există totuși soluții globale? Uite una năstrușnică. Cercetători americani au studiat impactul turmelor de bizoni. Cică 170 de bizoni pot anula efectul dioxidului de carbon emis de două milioane de mașini. Și sunt de efect mai ceva ca tehnologia modernă, încă neconvingătoare, de combatere a poluării. Păi și noi ce așteptăm? Avem zimbrii noștri! Nu chiar în Băiuț, dar orișicum… avem, am putea avea. Dar plantările? Cele serioase, nu făcute de tineretul de partid pentru foto sau de elevi. Și-am mai făcut ceva noi, românii. Grație celor 50 de bani, am returnat 2,3 miliarde de PET-uri, rata de colectare a urcat de la 13% la 50% și va crește, când va fi un leu PET-ul. Dar între timp, Romsilva a vândut populației 1,3 milioane metri cubi lemn de foc…și mai are pe stoc 500.000 mc. Stați așa, că face ceva tehnologia… Hyundai a prezentat primul tanc ecologic, K3, alimentat cu hidrogen, silențios și nepoluant. Ne-am liniștit.
