La înjumătățirea Postului Mare, în a treia duminică prăznuim Sfânta Cruce. În timpul vecerniei acestei zile, sâmbătă seara, după Doxologia cea Mare, Sfânta Cruce este adusă într-o procesiune solemnă în mijlocul Bisericii, având loc un ritual special de închinare, și rămânând acolo toată săptămâna. Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Preafericitul Daniel subliniază că „Duminica Sfintei Cruci nu trebuie confundată cu sărbătoarea Înălțării Sfintei Cruci din 14 septembrie”.
„În mijlocul Postului, se scoate semnul Sfintei Cruci în centrul bisericii arătând că aceasta este deodată semnul Pătimirilor, dar și al Învierii lui Hristos… Ortodoxia nu a despărțit niciodată Crucea de Înviere și Învierea de Cruce pentru că în lucrarea jertfelnică a lui Hristos este tainic ascunsă slava Învierii. De aceea, în noaptea de Paști, când proclamă Învierea, preotul ridică Sfânta Cruce și lumânarea în văzul tuturor și spune ‹Hristos a înviat!›. Deci, în Cruce este ascunsă puterea Învierii, iar la Înviere se arată slava Sfintei Cruci”, a punctat Preafericitul Daniel.
Părintele Patriarh a amintit că Sfinții Părinți ai Bisericii mai dau un înțeles duhovnicesc acestei sărbători. În mijlocul Raiului era Pomul Vieții din care, prin nepostire, neascultare și nepocăință protopărinții Adam și Eva nu au ajuns să guste, iar Hristos, Noul Adam, prin ascultare desăvârșită și smerenie până la moarte pe Cruce, a dobândit viața veșnică pentru umanitate prin Sfânta și slăvita Lui Înviere. De asemenea, Preafericitul Daniel îi îndeamnă pe credincioși să reflecteze asupra legăturii dintre Cruce și Înviere, prin cântarea: „Crucii Tale ne închinăm, Hristoase, și Sfântă Învierea Ta o lăudăm și o mărim”.
